Anxietatea. Tulburarea de anxietate. Tipuri, Simptome, Tratamente

Publicat pe 17 august 2020

Actualizat pe 2 februarie 2023

Anxietatea reprezintă răspunsul organismului uman la stres. Este un sentiment de teamă sau de neliniște cu privire la o acțiune. Prima zi de școală, participarea la un interviu de angajare sau susținerea unui discurs pot determina majoritatea oamenilor să se simtă temători și emoționați.

În anumite circumstanțe, anxietatea nu reprezintă neapărat un lucru rău. Vă poate ajuta să rămâneți concentrat, să vă impulsioneze și să vă motiveze spre rezolvarea unei probleme.

Articol revizuit de

Dr.Larisa Maria Willhammer

Medic Specialist Psihiatrie

Scrie o întrebare

Dar, când anxietatea este constantă sau copleșitoare, când grijile și temerile intervin în relațiile și viața dumneavoastră de zi cu zi, probabil că ați trecut linia de la anxietatea normală pe teritoriul unei tulburări de anxietate.

Ce este anxietatea?

Psihologii definesc anxietatea ca fiind o emoție caracterizată prin sentimente de neliniște, gânduri îngrijorătoare și schimbări fizice, cum ar fi creșterea tensiunii arteriale.

Este important să diferențiem sentimentele normale de anxietate și cele specifice tulburării de anxietate, care necesită asistență medicală pentru a putea identifica și trata afecțiunea.

Ce sunt tulburările de anxietate?

Persoanele cu tulburări de anxietate au frecvent griji intense, excesive și persistente și se tem de situațiile cotidiene. Deseori, tulburările de anxietate implică episoade repetate de sentimente bruște de anxietate intensă și frică care ating un maxim în câteva minute (atacuri de panică).

Atunci când simțiți “nodul în gât”, să vă gândiți că nu relevă o amenințare de viață și că este doar un simptom din cele specifice atacului de panică. Dacă se va întâmpla să hiperventilați, adică să vi se intensifice respirația, este folositoare și metoda respiratului într-o pungă de hârtie, pt a restabili echilibrul dioxidului de carbon. Punga se plasează în dreptul gurii și a nasului, astfel încât aerul expirat să poată fi reinspirat. Repetați de zece ori și apoi respirați fără pungă timp de 15 secunde. Nu repetați de mai mult de trei ori acest procedeu, deoarece ar putea sa aibă efect invers și să creeze un exces de dioxid de carbon in organism.

Este foarte important să vă gandiți ce anume v-a declanșat simptomatologia și dacă situația s-a mai repetat de atunci.

Pentru atacuri de panică frecvente, este necesară o programare în ambulator la psihiatrie. În urma unui consult cu evaluarea stării mentale, vi se poate recomanda tratament și psihoterapie.

Dr. Larisa Willhammer / Psihiatrie

Aceste sentimente de anxietate și panică interferează cu activitățile zilnice, sunt greu de controlat, sunt proporționale cu pericolul real și pot dura mult timp. Puteți evita locurile sau situațiile pentru a preveni aceste stări. Simptomele pot începe în copilărie sau în adolescență și pot continua până la vârsta adultă.

Tipuri de tulburări de anxietate

Există foarte multe tipuri de tulburări de anxietate, însă cele mai frecvente tipuri sunt: 

• Tulburare de anxietate generalizată. Simțiți o îngrijorare excesivă și nerealistă fără un motiv concret.
• Tulburare de panică. Simțiți un sentiment brusc de frică intensă, care provoacă un atac de panică. În timpul unui atac de panică, puteți avea transpirație, dureri de piept și puteți avea un ritm cardiac mărit (palpitații). Uneori puteți să simțiți senzație de sufocare sau că faceți un atac de cord.
• Tulburare de anxietate socială. Numită și fobie socială, aceasta se întâmplă atunci când simțiți o îngrijorare copleșitoare cu privire la situațiile sociale cotidiene. Vă faceți griji obsesiv de părerile persoanelor din jurul dumneavoastră, iar teama principală este de a nu fi judecat sau ridiculizat.
• Anxietatea medicală / Tulburarea de anxietate a bolii (numită colocvial și ipohondrie) este o frică persistentă de a avea o boală medicală gravă. O persoană cu această tulburare acordă o atenție excesivă sănătății. Această persoană poate deveni ușor alarmată de orice poate fi interpretat ca un semn al bolii, inclusiv senzații normale, funcții corporale și simptome ușoare.De exemplu, o persoană se poate teme că sunetele normale ale digestiei, transpirația sau un semn pe piele pot fi indicatori ai unei boli care poate pune viața în pericol.
• Mutismul selectiv. Acesta este un tip de anxietate socială în care copiii mici care vorbesc în mod normal cu familia lor nu vorbesc în public, cum ar fi la școală.
• Tulburare de stres posttraumatic (PTSD) : reprezintă anxietate provenită în urma unui eveniment traumatic.

Simptomele anxietății

Următoarele simptome sunt asociate cu stările de anxietate:

• Sentimente de neliniște și de îngrijorare
• Iritabilitate
• Dificultăți de concentrare
• Dificultăți de somn

Toate persoanele suferă la un moment dat de anxietate, iar aceste simptome pot apărea în viața de zi cu zi. Persoanele care suferă de tulburări de anxietate experimentează aceste simptome constant sau recurent, iar nivelurile resimțite ale acestor simptome sunt extreme, fapt ce perturbă viața cotidiană.

Sufăr de o tulburare de anxietate?

Dacă identificați în comportamentul dvs. oricare dintre următoarele șapte semne și simptome, este posibil să suferiți de o tulburare de anxietate :

1. Sunteți constant îngrijorat sau încordat ?
2. Sentimentul de anxietatea interferează cu responsabilitățile de la serviciu, școală sau familie?
3. Aveți temeri despre care știți ca sunt iraționale, dar totuși nu puteți scăpa de senzația de teamă ?
4. Credeți că se va întâmpla ceva rău dacă anumite lucruri nu vor fi făcute într-un anumit mod?
5. Evitați situațiile sau activitățile cotidiene, deoarece vă provoacă anxietate?
6. Simțiți atacuri bruște și neașteptate de panică care vă cresc ritmul cardiac?
7. Simțiți că pericolul și catastrofele sunt pretutindeni ?

Pe lângă simptomul principal de frică și îngrijorare excesivă și irațională, alte simptome emoționale comune ale unei tulburări de anxietate includ:

• Transpiraţie
• Dureri de cap
• Ameţeală
• Urinare frecventă
• Dificultăți de respirație
• Spasme musculară 
• Insomnie

Tratament pentru anxietate

Nu toate persoanele care se îngrijorează mult suferă de o tulburare de anxietate. S-ar putea să vă simțiți anxios din cauza unui program exagerat de solicitant, a lipsei de exerciții fizice sau de somn, din cauza presiunii acasă sau la locul de muncă sau chiar de la prea multă cofeină.

Concluzia este că, dacă stilul dvs. de viață este nesănătos și stresant, este mai probabil să vă simțiți anxios – indiferent dacă aveți sau nu o tulburare de anxietate. Aceste sfaturi pot ajuta la scăderea anxietății și la gestionarea simptomelor unei tulburări:

1. Conectați-vă cu alte persoane. Singurătatea și izolarea pot declanșa sau agrava anxietatea. Cu cât vorbiți mai mult cu alte persoane despre anumite probleme, le poate face adesea să pară mai puțin copleșitoare. Încercați să vă întâlniți în mod regulat cu prietenii, să vă alăturați unui grup de ajutor sau să vă împărtășiți grijile și preocupările cu persoana iubită. Dacă nu aveți pe nimeni la care să vă adresați, nu este niciodată prea târziu să construiți noi prietenii.
2. Gestionați stresul. Dacă nivelul dvs. de stres este ridicat, gestionarea stresului vă poate ajuta. Încercați să mai delegați din responsabilitățile de la locul de muncă, dacă acestea vă suprasolicită și încercați să vă detașați de problemele profesionale în timpul liber.
3. Faceți sport regulat. Exercițiul este un antrenor natural pentru reducerea stresului și calmarea anxietății. Pentru a obține un randament maxim, vizați cel puțin 30 de minute de exerciții aerobice în majoritatea zilelor (împărțite în perioade scurte, dacă acest lucru este mai ușor). Activitățile ritmice care necesită mișcarea atât a brațelor, cât și a picioarelor sunt deosebit de eficiente. Încercați mersul, alergatul, înotul, artele marțiale sau dansul.
4. Dormiți suficient. Lipsa somnului poate agrava gândurile și sentimentele anxioase, așa că încercați să obțineți între șapte și nouă ore de somn de calitate pe noapte.
5. Reduceți cofeina, alcoolul și nicotina. Dacă vă luptați cu anxietatea, poate doriți să luați în considerare reducerea aportului de cofeină sau eliminarea completă a acestuia. În mod similar, alcoolul poate agrava și anxietatea. Și deși poate părea că țigările au un efect calmant, nicotina este de fapt un stimulent puternic care duce la niveluri de anxietate mai mari, nu mai mici.

Când să solicitați ajutor profesional pentru simptomele de anxietate?

În timp ce strategiile de auto-ajutor pentru combaterea anxietății pot fi foarte eficiente, dacă grijile, temerile sau atacurile de anxietate au devenit atât de grave încât provoacă teamă extremă sau perturbă rutina zilnică, este important să solicitați ajutor profesional.

Dacă întâmpinați o mulțime de simptome de anxietate fizică, ar trebui să începeți prin efectuarea unui control medical. Medicul dumneavoastră de familie poate verifica pentru a vă asigura că anxietatea dvs. nu este cauzată de o afecțiune medicală, cum ar fi o problemă tiroidiană, hipoglicemie sau astm. Deoarece anumite medicamente și suplimente pot provoca anxietate, medicul dumneavoastră va dori, de asemenea, să afle despre orice rețete, medicamente, remedii pe bază de plante și medicamente recreative pe care le luați.

Dacă medicul dumneavoastră exclude o cauză medicală, următorul pas este să vă consultați cu un terapeut care are experiență în tratarea tulburărilor de anxietate. Terapeutul va lucra cu dvs. pentru a determina cauza și tipul tulburării de anxietate și a crea un curs de tratament.

Tratamentul tulburărilor de anxietate

Tulburările de anxietate răspund foarte bine la terapie – și adesea într-un timp relativ scurt. Abordarea specifică a tratamentului depinde de tipul tulburării de anxietate și de severitatea acesteia. Dar, în general, majoritatea tulburărilor de anxietate sunt tratate cu terapie, medicamente sau o combinație între cele două. 

Terapia cognitiv-comportamentală și terapia de expunere sunt tipuri de terapie comportamentală, ceea ce înseamnă că se concentrează asupra comportamentului, mai degrabă decât asupra conflictelor psihologice sau problemelor din trecut. Ele pot ajuta cu probleme precum atacurile de panică, anxietatea generalizată și fobiile.

Terapia cognitiv-comportamentală vă ajută să identificați și să contestați modelele de gândire negativă și convingerile iraționale care vă alimentează anxietatea.

Terapia expunerii vă încurajează să vă confruntați cu temerile și anxietățile într-un mediu sigur, controlat. Prin expunerea treptată la obiectul sau situația temută, fie în imaginația dvs., fie în realitate, obțineți un sentiment mai mare de control. Pe măsură ce vă confruntați cu frica, fără a vă face rău, anxietatea dvs. se va diminua.

Terapia interpersonală

Terapia interpersonală se concentrează pe rolurile și relațiile sociale. În această terapie, veți colabora cu terapeutul dvs. pentru a identifica orice probleme interpersonale pe care le-ați putea avea, cum ar fi conflictele cu familia sau prietenii, schimbările în rolurile profesionale sau sociale și problemele legate de persoanele din jurul dvs. Veți învăța apoi modalități sănătoase de a exprima emoțiile și modalități de a vă îmbunătăți comunicarea cu ceilalți.

Deși inițial a fost dezvoltată pentru a trata depresia majoră, această terapie poate fi utilizată dacă anxietatea dvs. se referă în primul rând la relațiile dvs. cu alte persoane, cum este cazul anxietății sociale.

Dacă aveți anxietate suficient de severă pentru a interfera cu abilitatea dvs. de a funcționa, medicamentele pot ajuta la ameliorarea unor simptome de anxietate. Cu toate acestea, medicamentele pentru anxietate pot forma dependențe și pot provoca reacții adverse nedorite sau chiar periculoase.

Multe persoane folosesc medicamentația anti-anxietate,deși terapia, exercițiile fizice sau strategiile de auto-ajutor ar funcționa la fel de bine sau poate chiar mai bine. Este important să cântăriți beneficiile și riscurile medicamentelor pentru anxietate, astfel încât să puteți lua o decizie în cunoștință de cauză.

Anxietatea pentru sănătate

Tulburarea de anxietate a bolii, uneori numită hipocondrieză sau anxietate pentru sănătate, reprezintă îngrijorarea excesivă că sunteți sau puteți deveni grav bolnav. Este posibil să nu aveți simptome fizice. Puteți crede că senzațiile normale ale corpului sau simptomele minore sunt semne ale unei boli severe, chiar dacă un examen medical amănunțit nu dezvăluie o afecțiune medicală gravă.

Simptomele tulburării de anxietate a bolii implică preocuparea ideii că sunteți grav bolnav, bazat pe senzații normale ale corpului (cum ar fi stomacul zgomotos) sau semne minore (cum ar fi erupții minore). Semnele și simptomele pot include:

• Preocuparea excesivă de a contacta sau de a primi o boală sau o stare de sănătate gravă.
• Grija că simptomele minore sau senzațiile corpului înseamnă o boală gravă.
• Alarmarea excesivă asupra stării de sănătate.
• Neîncrederea în rezultatele negative ale testelor.
• Grija excesivă de a dezvolta o afecțiune medicală, deoarece aceasta se află în istoricul familial.
• Verificarea în mod repetat a corpului dumneavoastră pentru a găsi semne de boală.
• Efectuarea frecventă a programărilor medicale pentru reasigurare – sau evitarea îngrijirii medicale de frica de a nu fi diagnosticat cu o boală gravă.
• Evitarea persoanelor, locurilor sau activităților de frica riscurilor pentru sănătate.
• Vorbirea constantă despre sănătate și posibilele boli.
• Căutarea frecventă pe internet despre cauze de simptome sau posibile boli.

Deoarece simptomele pot fi legate de probleme de sănătate, este important să fiți evaluați de către medicul dumneavoastră de familie. Dacă acesta consideră că este posibil să aveți tulburări de anxietate medicală, acesta vă poate sugera un profesionist în sănătate mintală.

Anxietatea semnificativă pentru sănătate poate provoca suferință reală pentru persoana în cauză, iar reasigurarea nu este întotdeauna utilă. Uneori, oferirea de reasigurare poate înrăutăți lucrurile. Acest lucru poate fi frustrant și poate provoca stres asupra familiilor și relațiilor.

Încurajați-vă persoana iubită să ia în considerare consultarea unui specialist în tulburări mentale pentru a învăța modalități de a face față tulburărilor de anxietate.

Anxietate socială

Tulburarea de anxietate socială, numită și fobie socială, este o teamă pe termen lung și copleșitoare referitoare la situații sociale. Este o problemă comună care începe de obicei în perioada adolescenței. Poate fi foarte chinuitoare și poate avea un impact mare asupra vieții.

Pentru unii oameni, starea se amelioreaza pe măsură ce înaintează în vârstă. Dar, pentru mulți oameni, starea nu se ameliorează fără tratament. Este important să obțineți ajutor dacă aveți simptome. Există tratamente care vă pot ajuta să gestionați senzația de anxietate.

Anxietatea socială reprezintă mai mult decât timiditate. Este o frică care nu dispare și afectează activitățile de zi cu zi, încrederea în sine, relațiile și viața profesională sau educațională.

Simptomele anxietății sociale

Este posibil să aveți anxietate socială dacă:

• vă faceți griji pentru activitățile de zi cu zi, cum ar fi întâlnirea cu străini, începerea conversațiilor, vorbitul la telefon, munca sau cumpărăturile
• evitați sau vă îngrijorează activitățile sociale, cum ar fi conversațiile în grup, mâncatul cu compania și petrecerile
• vă este dificil să faceți lucruri când ceilalți se uită – este posibil să fiți privit și judecat tot timpul
• teama de a fi criticat, de a evita contactul cu ochii sau de a avea o stimă de sine scăzută vă afectează relațiile interumane. 
• aveți adesea simptome precum senzația de rău, transpirația, tremurul sau ritmul cardiac ridicat(palpitații)
• aveți atacuri de panică, unde aveți un sentiment copleșitor de teamă și anxietate, de obicei doar câteva minute.

Este o idee bună să consultați medicul de familie dacă credeți că suferiți de anxietate socială, mai ales dacă are un impact mare asupra vieții dvs. Este o problemă comună și există tratamente care vă pot ajuta.

Anxietatea socială la copii

Anxietatea socială poate afecta și copiii. Semnele anxietății sociale la un copil includ:

• Plâns sau supărări excesivei
• Episoade de furie
• Evitarea interacțiunii cu alți copii și adulți
• Frica de a merge la școală sau de a participa la activități la clasă, spectacole școlare și evenimente sociale
• Dependența de părinți

Este important să consultați medicul de familie dacă sunteți îngrijorat pentru copilul dvs. Acesta va întreba despre comportamentul copilului dvs. și va recomanda anumite activități recreative și eficiente pentru a combate starea.

Tratamentele pentru anxietatea socială la copii sunt similare cu cele pentru adolescenți și adulți, deși medicamentele nu sunt utilizate în mod normal. Terapia va fi adaptată la vârsta copilului dvs. și va implica adesea ajutor din partea dvs. Vi se pot acorda materiale de instruire și auto-ajutor pentru a le utiliza între sesiuni.

Grupuri de ajutor

Concluzia cu privire la anxietate este că această stare nu este în sine o problemă mentală sau nu definește o emoție negativă, disfuncțională, pe care ar trebui să o eliminăm complet din viața noastră. Faptul că anxietatea este o emoție pe care o întâlnim la orice categorie umană sau animală, demonstrează faptul că este o emoție naturală, care s-a păstrat în evoluția noastră deoarece servește un scop important pentru supraviețuire. Însă, ca în orice alt lucru care deservește o persoană, excesul de anxietate devine, astfel, o tulburare care are inconveniente în viața cotidiană. Este important sa conștientizăm momentul cand se realizează trecerea de la cele doua stari pentru a putea lua măsuri pentru a combate efectele negative ale tulburărilor de anxietate. 

Grupuri de ajutor :

1. depreHUB  
2. Clinica Serenity

Întrebări frecvente despre anxietate

Dr. Larisa Maria Willhammer ⬤

Medic Specialist Psihiatrie

• Specializare: Psihiatrie
• Peste 7 ani experiență
• A ajutat peste 80 de oameni pe Medic Chat
• Feedback excelent
• Răspunsuri rapide (tipic <1 oră)
• Peste 5 testimoniale

“Multumesc mult pentru raspunsul prompt” (Adrian)

“Multumesc foarte mult! Medic chat este un site extraordinar si cu medici foarte buni ca si meserie. Multumesc. Acord 5 stele!” (Cristian)

  Scrie-i o întrebare