Boala celiacă – intoleranța la gluten

Publicat pe 8 februarie 2021

Actualizat pe 6 august 2022

Boala celiacă sau enteropatia glutenică este o boală autoimună care afectează 1% din populație. Aceasta este caracterizată prin intoleranța la gluten care generează o inflamație cronică la nivelul intestinului.

Articol revizuit de

Dr. Adrian Mucileanu

Medic Specialist Gastroenterologie

Scrie o întrebare

Ce este boala celiacă?

Glutenul este o proteină care se găsește în foarte multe alimente de uz constant, în special în produsele ce conțîn grâu, secară și orz precum: făînă, cereale, paste, bere, dar și că agent de îngroșare în dulciuri, mezeluri sau sosuri. În cazul pacienților cu boală celiacă, glutenul determină o reacție imunologică anormală care degradează sau chiar distruge vilii intestinali.

Vilii reprezintă proeminențe digitiforme foarte mici și subțiri care alcătuiesc mucoasa intestinală și au un rol esențial în absorbția nutrienților din alimente. Prin afectarea lor, se produce malabsorbție (în special calciu, fier sau acid folic) și diferite simptome digestive specifice sau nespecifice, precum și manifestări extradigestive (tulburări neuro-psihice, hematologice, osteo-articulare, endocrinologice).

Și în cazul persoanelor sănătoase, glutenul poate avea diferite efecte asupra organismului. Conform multor studii recent publicate, se pare că glutenul este implicat în diferite manifestări minore, dar care pot afecta starea de bine a individului. Alimentația ce cuprinde această proteină, în cantități mari, poate determina apariția diareei, durerii de stomac, oboselii, balonării sau chiar a depresiei.

Simptome pentru boala celiacă

Pacienții care suferă de boala celiacă au simptomatologie foarte variată. Această patologie are peste 300 de manifestări diferite care pot apărea intermitent și sunt deseori de o intensitate medie sau chiar ușoară. De aceea diagnosticul de boală celiacă este foarte des greșit exclus. Intoleranța la gluten apare la vârsta copilăriei, în adolescență sau la adultul tânăr, dar semnele caracteristice pot fi ușor trecute cu vederea. De asemenea din cauza intermitenței acestora, deși pacienții nu simt nimic, distrucția mucoasei este continuă. 

Simptome comune digestive la adulți

• Diaree (scaune voluminoase, neformate, păstoase)
• Grețuri și vărsături
• Balonare 
• Dureri abdominale
• Inapetență
• Pierderi în greutate
• Oboseală 

Simptome comune extradigestive la adulți

• Anemie prin deficit de fier
• Demineralizări osoase care pot duce la fracturi patologice
• Erupții cutanate (în special dermatita herpetiformă)
• Afte bucale
• Dureri articulare
• Tulburări endocrine (la bărbați, infertilitate și impotenta, iar la femei infertilitate , amenoree, avorturi)
• Manifestări neuropsihiatrice (amorțeală sau furnicături ale membrelor, migrene, depresie

Simptome comune digestive la copii

• Greață și vărsături
• Diaree cronică
• Balonare
• Constipație

Simptome comune extradigestive la copii

• Tulburări de dezvoltare a sugarului
• Anemie
• Oprirea creșterii în înălțime
• ADHD (tulburare de deficit de atenție/hiperactivitate) sau dizabilități de învățare 

Deoarece majoritatea simptomelor comune sunt deosebit de nespecifice, vă putem recomanda să apelați la echipa Medic Chat de medici specialiști gastroenterologi care pot corela manifestările dumneavoastră cu un eventual diagnostic de boală celiacă. 

Factori de risc

Riscul de a suferi de boală celiacă este de 10-20% atunci când individul are rude de gradul I care au fost diagnosticate cu această maladie. De asemenea, patologia tinde să apară la pacienții cu:

• Intoleranță la lactoză
• Dermatită herpetiformă
• Diabet de tip 1
• Sindrom Down sau sindrom Turner
• Tiroidită autoimună
• Colită microscopică (colita limfocitară sau colagenă)
• Boala Addison
• Lupus eritematos sistemic
• Hepatita autoimuna
• Sindrom Sjogren
• Sarcoidoză
• Psoriazisul

Metode de diagnostic

În urma unui consult gastroenterologic, medicul specialist vă recomanda, cel mai probabil, determinarea nivelului de anticorpi specifici din sângele dumneavoastră.  Cel mai frecvent suspiciunea de boala celiaca este ridicata atunci când apar semnele și simptomele clinice care sugerează prezenta acestei boli. În acest caz se indica determinarea prezentei unor anticorpi serici:

• Anticorpii antitransglutaminaza tisulara 
• Anticorpii antiendomisium 
• Anticorpii antipeptid deaminat al gliadinei 
• Anticorpii antigliadina 

În general anticorpii de tip IgA au o sensibilitate și o specificitate mai mare decât cei de tip IgG. Când se testează anticorpii de tip IgA specifici este necesara și dozarea IgA totale deoarece un deficit global al acestor imunoglobuline pot da un rezultat fals negativ.

Este foarte important să nu țineți dietă fără gluten înainte de aceste teste de sânge deoarece puteți influența rezultatul spre un fals negativ. Dacă rezultatul testelor sangvine este pozitiv sau negativ dar ascoiat cu persistența simptomelor, doctorul dumneavoastră vă recomanda o biopsie intestinală. În funcție de rezultatul anatomo-patologic și manifestările prezente, se poate pune diagnosticul de certitudine de boală celiacă.

Biopsia se realizează prin intermediul unei endoscopii digestive superioare. Prin această procedură se vă examina esofagul, stomacul și duodenul. Medicul vă introduce un tub flexibil cu cameră prin cavitatea bucală până la nivelul duodenului de unde vă recolta mai multe biopsii din peretele intestinal, adică un fragmente de țesut. Aceste fragmente vor fi mai apoi evaluate microscopic stabilindu-se când de severe sunt leziunile intestinale, conform unui studiu.

Este o procedură minim invazivă care produce un ușor disconort pacientului, dar fără de care diagnosticul de boală celiacă este dificil de stabilit. Daca exista discordanta intre testarea serologica și bioptica se indica testarea genetica (un rezultat negativ exclude boala însă unul pozitiv nu poate confirma boala).

Deasemenea de un real ajutor în stabilirea diagnosticului este testul terapeutic. Astefel după adoptarea unei diete fară gluten simptomele se vor ameliora sau vor dispărea.

După stabilirea bolii de boala celiaca, se recomanda efectuarea unui bilanț biologic, imagistic și endoscopic pentru excluderea prezentei complicațiilor:

• Serologic (hemolucograma, fier, feritină, acid folic, vitamina B12, calciu, fosfataza alcalina, transaminaze, glicemia)
• Imagistic (enteroCT, enteroRMN, ecografie – mai ales pentru complicațiile maligne )
• Endoscopic (enteroscopia, videocapsula endoscopica – complicații maligne, jejunoileita ulcerativă)

Tratament

Tratamentul pentru boala celiacă nu este foarte elaborat și se referă la simpla eliminare a produselor ce conțîn gluten din alimentația celor diagnosticați. Acest lucru poate fi dificil, dar nu imposibil. Deși foarte multe alimente disponibile pe piață, conțîn gluten, există suficient de multe alternative precum produse făinoase din orez, porumb, soia, năut, quinoua, mei, sorg, linte, hrișcă sau ovăz în stare pura. În cazul acestor pacienți, trebuie acordată suficientă atenție dietei, deoarece chiar și o cantitate mică de gluten poate determina manifestări individului. 

O vizită la un nutriționist poate ușura adaptarea la noul stil de viață. Odată eliminate aceste alimente din dieta pacienților, majoritatea simptomelor ar trebui să dispară în 2 săptămâni. 

Vindecarea completă a intestinului poate dura și 2 ani, deoarece este un proces anevoios. În acest timp, este foarte important că pacientul să fie luat în evidența unui medic specialist gastroenterolog și să fie consultat periodic pentru a cuantifica evoluția. De asemenea, trebuie administrate suplimente alimentare cu vitamine sau minerale, precum și medicație specifică, dacă este cazul, pentru prevenirea complicațiilor asociate.

Uneori boala celiacă nu raspunde la dieta strictă fară gluten. În aceste cazuri se asociază corticosteroizi sau imunosupresoare, precum și suport nutrițional (dieta elementară sau nutriție parenterală totală).

Complicații

Complicațiile bolii celiace sunt, de fapt, efecte secundare a distrucției mucoasei intestinale. Aceste efecte sunt direct proporționale cu cantitatea și durata în care pacientul a consumat produse ce conțîn gluten. 

• Malabsorbție – Absorbția deficitară determină, pe lângă scăderea în greutate și imunitate precară, probleme cu vitaminele și mineralele esențiale corpului. Deficitul de fier și acid folic determină anemii, iar deficitul de calciu poate determina osteoporoză sau fracturi patologice. 
• Intoleranță la lactoză – Împreună cu intoleranța la gluten, intoleranța la lactoză reprezintă două patologii care se pot induce una pe alta. Motivul asocierii este necunoscut, dar la 1 din 140 de pacienți cu boală celiacă, apare această problemă cauzată de lactoză.
• Dermatita herpetiformă – Această complicație apare destul de des și se manifestă prin vezicule pline de lichid înconjurate de zonă de roșeață și mâncărimi la nivelul coatelor, genunchilor, zonei sacratesi a scalpului. Această problemă dermatologică este destul de ușor de controlat prin dieta fără gluten. Dacă aceasta persistă, se pot administra creme speciale timp de 2 ani de la începerea dietei. 
• Boală celiacă refractară – Evoluția spre această formă refractară are motive momentan neelucidate, iar acest diagnostic este dificil de susținut. Medicul specialist vă trebui să excludă orice altă patologie. Abia după ce testele efectuate au rezultat negativ, pacientul poate fi diagnosticat cu boală celiacă refractară.
• Probleme legate de reproducere – Tot din mecanisme încă necunoscute, pacientelor cu boală celiacă netratată le crește riscul de complicații pe parcursul sarcinii sau infertilitate.
• Neoplazii – Boala celiacă poate determina în timp, din cauza distrugerii continue a mucoasei intestinale, adenocarcinom intestinal, limfom, carcinoame orofaringiene sau esofagiene. Deși foarte rare aceste complicații, trebuie luat în considerare screeningul pentru acestea.
• Jejunoileita ulcerativă – apare în boala celiaca refractara și se poate manifesta prin formarea de stricturi intestinale, hemoragie digestiva sau perforație. Este considerata o stare premaligna 
• Probleme neurologice – Au fost de-a lungul timpului raportate și documentate patologii din sfera neurologică asociate cu boala celiacă precum convulsii, neuropatii (amorțeli, furnicături la nivelul membrelor), dementa, anzietate, depresie, schizofrenia, autism).

Urmărirea pacienților cu boala celiacă

După începerea dietei fară gluten se recomanda urmărirea sistematizata astfel:

• 3 luni –  evaluare clinică 
• 6 luni –  se dozează anticorpii specifici (trebuie să scadă)
• 12 luni – evaluare clinica , biologica (anticorpi și analize uzuale – dispariția carentelor nutriționale, funcția tiroidei)
• 2 ani – se recomanda repetarea biopsiei intestinale – nu este oblicatorie în absenta simptomelor 

Apoi, daca nu reapar simptomele, se recomanda reevaluare serologica la 1-2 ani.

Legături utile:

• Asociatia Romana pentru Intoleranta la Gluten – ARIG
• Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice – Prof. Dr. N. Paulescu

Întrebări frecvente despre boala celiacă

Dr. Adrian Mucileanu ⬤

Medic Specialist Gastroenterologie

• Specializare: Gastroenterologie
• Peste 6 ani experiență
• A ajutat peste 40 de oameni pe Medic Chat
• Feedback excelent
• Răspunsuri rapide (tipic <1 oră)
• Peste 5 testimoniale

“Exact raspunsul de care aveam nevoie. Scurt si la tema! Mulțumesc” (Cornelia)

“Raspuns profesionist, explicat, folositor. Recomand Multumesc” (Ionita)

  Scrie-i o întrebare

[1] Celiac [2] NHS [3] MayoClinic [4] Healthline