Cavernomul

Publicat pe 12 august 2020

Actualizat pe 29 iulie 2021

Un cavernom este un grup de vase de sânge anormale, care se situează de obicei în creier și măduva spinării.

Ai nelămuriri cu privire la cazul tău?

Întreabă unul dintre cei peste 400 de doctori online

Rapid și ușor. Doctori verificați. Confidențial și anonim.

Scrie o întrebare

Uneori sunt cunoscute sub denumirea de angioame cavernoase, hemangioame cavernoase sau malformații cavernoase cerebrale (MCC). Un cavernom tipic arată ca o zmeură. Un cavernom poate varia ca mărime de la câțiva milimetri la câțiva centimetri.

Simptomele cavernomului

Adesea, un cavernom nu provoacă simptome, dar când apar simptome pot include:

• sângerări (hemoragie);
• convulsii;
• dureri de cap;
• probleme neurologice, cum ar fi amețeli, vorbire neinteligibilă (disartrie), vedere dublă , probleme de echilibru și tremur;
• slăbiciune, amorțeală, oboseală, probleme de memorie și dificultăți de concentrare;
• un tip de AVC numit accident vascular cerebral hemoragic.

Severitatea și durata simptomelor poate varia în funcție de tipul de cavernom și de locația acestuia. Pot apărea probleme dacă cavernomul sângerează sau apasă pe anumite zone ale creierului. Celulele care acoperă un cavernom sunt adesea mai subțiri decât cele care acoperă vasele de sânge normale, ceea ce înseamnă că sunt predispuse la sângerări frecvente.

În cele mai multe cazuri, sângerarea este minoră – de obicei în jur de jumătate de linguriță de sânge – și nu poate provoca alte simptome. Dar hemoragiile severe pot pune viața în pericol și pot duce la probleme de lungă durată. Ar trebui să solicitați asistență medicală cât mai curând posibil dacă prezentați oricare dintre simptomele de mai sus.

Care sunt cauzele unui cavernom?

În cele mai multe cazuri, nu există un motiv clar pentru care o persoană dezvoltă un cavernom. Afecțiunea poate apărea uneori pe parte ereditară, deși mai puțin de 50% din cazuri sunt considerate genetice. În majoritatea cazurilor, cavernomele apar fără anumite cauze precise. Testele genetice pot fi efectuate pentru a determina dacă un cavernom este genetic sau dacă a apărut la întâmplare.

Dacă dvs. sau partenerul de viață aveți tipul genetic de cavernom, există o șansă de 1 din 2 de a transmite afecțiunii copiilor pe care îi concepeți. Unele cazuri de cavernom au fost, de asemenea, legate de expunerea la radiații , cum ar fi anterior radioterapie la creier, cel mai des la vârste fragede.

Cine este afectat?

Cele mai multe cazuri de cavernom sunt diagnosticate în România la pacienți cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani (60% din pacienți), procentul fiind urmat de pacienții tineri sub 20 de ani (25-30%), apoi la persoanele trecute de 40 de ani (10-15% din cazuri). 

Aproximativ 25% din pacienții care au o formă de cavernom nu prezintă simptomele specifice. Acest lucru face și mai grea diagnosticarea.

Diagnosticarea cavernomului

Scanările RMN sunt utilizate în principal pentru diagnosticarea cavernoamelor. Deoarece simptomele nu sunt întotdeauna evidente, multe persoane sunt diagnosticate cu cavernom după ce au efectuat o scanare RMN din alt motiv.

O scanare CT sau angiografia poate fi, de asemenea, utilizată pentru a diagnostica cavernomul, dar nu sunt la fel de fiabile ca o scanare RMN.

Monitorizarea simptomelor

Orice simptome ați aveți, acestea pot apărea și dispărea pe măsură ce cavernomul sângerează și apoi sângele se reabsoarbe. Este important să vă monitorizați cât mai atent simptomele deoarece orice simptom nou ar putea fi un semn al unei hemoragii. Medicul dvs. vă poate sfătui despre ce trebuie să faceți dacă prezentați simptome noi sau înrăutățite. De asemenea, pot recomanda efectuarea unei scanări cerebrale suplimentare.

Scanările RMN și CT pot fi utilizate pentru a detecta sângerarea din aria creierului, deși nu pot identifica neapărat cavernomele cu un risc crescut de sângerare. Acest lucru se datorează faptului că un cavernom are caracteristici care pot fi observate la o scanare a creierului, cum ar fi o creștere a dimensiunii, dar nu sunt direct legate de probabilitatea sângerării. Deși cavernoamele pot crește din dimensiune, cavernoamele mari nu sunt mai susceptibile să sângereze decât cele mai mici.

Care sunt șansele unei sângerări de cavernom?

Riscul de a avea o hemoragie variază de la o persoană la alta, factorul ce variază fiind antecedentele de sângerare. Dacă nu ați mai avut sângerări înainte, se estimează că aveți o șansă mai mică de 1% de a suferi o hemoragie în fiecare an. Dacă cavernomul dvs. a sângerat anterior, riscul de a avea o altă hemoragie este undeva între 4% și 25% în fiecare an.

Dar acest risc scade progresiv în timp dacă nu mai apar între timp alte episoade de sângerare și, în cele din urmă, revine la același nivel cu cel al persoanelor care nu au mai avut sângerare înainte. Nivelul dvs. de risc va fi unul dintre principalii factori luați în considerare atunci când decideți dacă veți beneficia de tratament.

Tratarea cavernomului

Tratamentul recomandat pentru cavernom va varia în funcție de circumstanțele pacientului în cauză și de factori precum mărimea, locația și numărul. Unele simptome de cavernom, cum ar fi durerile de cap și convulsiile, pot fi controlate cu medicamente, însă poate fi oferit și un tratament mai invaziv pentru a reduce riscul de hemoragii viitoare. Decizia de a face un astfel de tratament se ia de la caz la caz, în discuție cu medicul dvs.

Tipurile de tratament oferite pentru a reduce riscul de hemoragii includ:

• neurochirurgia – efectuată sub anestezic general pentru îndepărtarea cavernomului;
• radiochirurgie stereotactică – unde o singură doză concentrată de radiații este orientată direct spre cavernom, determinând îngroșarea și cicatrizarea acesteia.

În majoritatea cazurilor, neurochirurgia este preferată în defavoarea radiochirurgiei stereotactice deoarece nu se stie precis care este nivelul de prevenție împotriva sângerării prin radiochirurgie stereotactică. Radiochirurgia stereotactică este de obicei considerată numai dacă poziția cavernomului face neurochirurgia prea dificilă sau cu riscuri prea ridicate.

Riscurile tratamentului invaziv includ accidentul vascular cerebral sau chiar decesul, deși identificarea riscurilor depinde de localizarea cavernomului. Ar trebui să discutați în prealabil despre posibilele riscuri ale tratamentului cu medicul dvs.

[1] NHS

Articol redactat de Adrian Stoianovici