Cum să deosebim bolile cu transmitere sexuală?

Publicat pe 8 februarie 2021

Actualizat pe 8 august 2022

Bolile cu transmitere sexuală reprezintă o problemă majoră care afectează deseori persoanele active din punct de vedere sexual. Pentru a putea trata cauzele afecțiunilor, este esențial să cunoaștem și să interpretăm corect simptomele pentru a beneficia de tratamentul corespunzător. 

Ai nelămuriri cu privire la cazul tău?

Întreabă unul dintre cei peste 400 de doctori online

Rapid și ușor. Doctori verificați. Confidențial și anonim.

Scrie o întrebare

Care este diferența dintre boli și infecții?

Ținând cont de frecvența mărită a aparițiilor bolilor și infecțiilor cu transmitere sexuală, conștientizarea și interpretarea corectă a simptomelor este esențială pentru sănătatea sexuală. O parte din această conștientizare provine din cunoașterea diferenței dintre diferitele tipuri de boli sexuale.

Gândiți-vă la infecție ca la primul pas din drumul spre boală. Noțiunea de infecție sugerează că acestea nu s-au transformat încă în boli, sunt încă în fază incipientă și adesea, nu provoacă niciun simptom.

Pe de altă parte, noțiunea de ”boală” sugerează faptul că o persoană a contractat o problemă medicală cu semne și simptome evidente. În cazul bolilor cu transmitere sexuală, acest concept nu se respectă mereu, deoarece unele dintre cele mai frecvente afecțiuni, cum ar fi chlamydia și gonoreea, sunt adesea asimptomatice.

Este important de reținut că, din punct de vedere medical, nu toate bolile debutează ca și infecții. Atunci când vine vorba, însă, de cele cu transmitere sexuală, bolile sunt cauzate de infecții. Infecțiile apar atunci când agenții patogeni precum virusuri, bacterii sau paraziți pătrund în organism și încep să se înmulțească. Modul în care acești agenți intră în organism depinde de tipul agentului.

Unii dintre aceștia intră prin contactul pielii cu pielea, în timp ce altele sunt transmise printr-un schimb de fluide corporale, precum material seminal, secreții vaginale sau sânge.

Infecția se transformă în boală atunci când acești agenți patogeni provoacă leziuni celulelor și astfel, apar semne și simptome.

Care este diferența între bolile cu transmitere sexuală și infecțiile tractului urinar?

Unele boli cu transmitere sexuală au o simptomatologie comună cu cea a infecțiilor tractului urinar. Aceste simptome pot include dureri genitale sau arsuri la urinare. 

Infecțiile tractului urinar sugerează, deseori, o nevoie urgentă de a urina sau un sentiment de golire incompletă a vezicii urinare, simptome care se manifestă ocazional și în cazul bolilor cu transmitere sexuală. 

Cu toate acestea, bolile cu transmitere sexuală pot include simptome suplimentare care nu sunt prezente la o infecție urinară. Aceste simptome includ:

• Durere în timpul actului sexual
• Erupții cutanate genitale
• Durere în gât
• Senzație de vomă
• Febră

Prezența oricăruia dintre aceste simptome prezentate anterior indică faptul că afecțiunea nu reprezintă o infecție urinară, ci mai degrabă o boală cu transmitere sexuală. În plus, deoarece cele două tipuri de afecțiuni au moduri diferite de transmitere, uneori acest lucru poate oferi un indiciu pentru a le distinge.

În timp ce bolile cu transmitere sexuală se răspândesc în principal prin contact sexual, infecțiile urinare nu se transmit, în general, prin contacte sexuale. Infecțiile urinare sunt frecvent cauzate de bacteriile numite E. coli care pătrund în tractul urinar. Citiți mai multe aici despre infecțiile tractului urinar. 

Deosebirea bolilor cu transmitere sexuală cu ajutorul simptomelor

Atât bolile cât și infecțiile cu transmitere sexuală sunt, în general, dobândite prin contact sexual. Organismele dăunătoare (bacterii, viruși sau paraziți) care cauzează bolile cu transmitere sexuală pot trece de la o persoană la alta prin sânge, material seminal sau vaginal sau prin alte fluide corporale.

Uneori, aceste infecții sau boli pot fi transmise și prin alte modalități non-sexuale, cum ar fi de la mamă la prunc în timpul sarcinii sau al nașterii sau prin transfuzii de sânge sau folosirea comună a acelor.

Simptomele bolilor cu transmitere sexuală la bărbați

În cazul bărbaților, simptomele frecvente sunt:

• Durere sau disconfort în timpul sexului sau urinării
• Răni, umflături sau erupții pe sau în jurul penisului, testiculelor, anusului, feselor, coapselor sau gurii
• Secreții neobișnuite sau sângerări peniene
• Umflarea testiculelor, însoțită de durere (Orhita)

Secreții peniene

Secrețiile din penis poate fi de două tipuri:

• Apoase (limpezi) 
• Tulburi (care conține puroi)

Secreția poate fi, de asemenea, însoțită de sânge. Infecțiile urinare, dar și cele cu transmitere sexuală sunt cauze frecvente ale secrețiilor peniene. Aceasta este adesea însoțită de durere sau arsură în timpul urinării și de nevoia de a urina frecvent. Mâncărimea genitală poate însoți  secreția peniană. 

Cauze frecvente ale secreților:

• Boli cu transmitere sexuală
  • Chlamydia
  • Herpes genital
  • Gonoree
• Infecții urinare
  • Uretrită

Orhita (inflamația testiculelor)

Orhita reprezintă inflamația unuia sau a ambelor testicule, de obicei, din cauza unei infecții cu transmitere sexuală.

Orhita poate rezulta din răspândirea bacteriilor prin sânge dintr-o altă parte a corpului. De asemenea, poate fi o avansare a epididimitei, o infecție a tubului care transportă material seminal din testicule. Aceasta se numește epididim-orhită. Citiți aici mai multe despre epidimită.

Bacteriile și virusurile pot provoca orhită:

Bacteriile care cauzează frecvent orhita includ Escherichia coli, Staphylococcus și Streptococcus. De asemenea, puteți suferi de o infecție a prostatei simultan cu orhita. Epididimita (inflamația tubului de pe partea din spate a testiculului) poate conduce și la orhită.

Boli cu transmitere sexuală, cum ar fi gonoreea, chlamydia și sifilisul, pot provoca orhită la bărbații activi sexual, de obicei cu vârste cuprinse între 19 și 35 de ani. 

Este posibil ca riscul să crească dacă aveți mulți parteneri sexuali, dacă sunteți implicat în comportamente sexuale cu risc ridicat, cum ar fi contactul sexual neprotejat, dacă partenerul dvs. a suferit de o boală sexuală sau dacă aveți antecedente de boli cu transmitere sexuală.

Simptomele bolilor cu transmitere sexuală la femei

În multe cazuri, bolile cu transmitere sexuală nu provoacă simptome vizibile la femei. În cazul în care experimentați, totuși, simptome, cele mai frecvente sunt:

• Durere sau disconfort în timpul sexului sau urinării
• Răni, umflături sau erupții în jurul organelor genitale sau a gurii
• Secreții vaginale neobișnuite
• Mâncărime genitală. 

În cazul discomfortului, dar și a mâncărimii genitale, acestea sunt simptome comune pentru majoritatea bolilor cu transmitere sexuală. 

Secreții vaginale neobișnuite

Secreția vaginală anormală poate fi un simptom al unui dezechilibru bacterian, al unei infecții cu transmitere sexuală sau, în cazuri rare, al cancerului de col uterin. 

Secreția anormală poate fi cauzată și de infecții cu transmitere sexuală. Cea mai frecventă ITS vindecabilă este cauzată de “trichomonas vaginalis”, un parazit. 

Alte infecții frecvente includ chlamydioza, gonoreea sau candidoza vaginală. Rețineți că aceste infecții sunt adesea asimptomatice, motiv pentru care testarea periodică a infecțiilor cu transmitere sexuală este atât de importantă. 

Citiți mai multe informații despre secrețiile vaginale. 

Boli cu transmitere sexuală vindecabile

Majoritatea bolilor cu transmitere sexuală sunt vindecabile. De exemplu, următoarele boli pot fi vindecate cu antibiotice sau alte tratamente:

• Chlamydia
• Sifilis
• Gonoree
• Tricomoniaza

Alte boli, din nefericire, nu sunt tratabile. De exemplu, următoarele afecțiuni sunt în prezent incurabile:

• HPV
• HIV

Chiar dacă o boală cu transmitere sexuală nu poate fi vindecată, totuși, aceasta poate fi gestionată. Este foarte important să obțineți un diagnostic precoce. Opțiunile de tratament sunt adesea disponibile pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor și la scăderea șanselor de a transmite afecțiunea altcuiva.

Tratamentul bolilor cu transmitere sexuală

Tratamentul recomandat pentru bolile cu transmitere sexuală variază, în funcție de afecțiunea pe care o aveți. Există numeroase studii referitoare la tratamentele infecțiilor cu transmitere sexuală.

Este foarte important ca dumneavoastră, cât și partenerul dvs. sexual, să fiți tratați cu succes pentru afecțiunea în cauză înainte de a relua activitatea sexuală. În caz contrar, vă puteți transmite virusul cu ușurință. 

Boli cu transmitere sexuală bacteriene

De obicei, antibioticele pot trata cu ușurință infecțiile bacteriene. Este important să administrați toate antibioticele conform prescrierii, chiar dacă vă simțiți mai bine înainte de a termina să le administrați pe toate.

Informați medicul dumneavoastră dacă simptomele dvs. nu dispar sau revin după ce ați luat toate medicamentele prescrise.

Boli cu transmitere sexuală virale

Antibioticele nu pot trata boli cu transmitere sexuală virală. În timp ce majoritatea infecțiilor virale nu au tratament, unele se pot elimina de la sine. În multe cazuri, sunt disponibile opțiuni de tratament pentru ameliorarea simptomelor și pentru reducerea riscului de transmitere.

De exemplu, sunt disponibile medicamente pentru a reduce frecvența și severitatea focarelor de herpes. De asemenea, tratamentul poate ajuta la oprirea progresiei HIV. În plus, medicamentele antivirale vă pot reduce riscul de a transmite HIV altcuiva.

Alte boli cu transmitere sexuală

Unele afecțiuni nu sunt cauzate nici de viruși, nici de bacterii. În schimb, acestea sunt cauzate de alte organisme mici. Exemplele includ:

• Păduchii pubieni
• Tricomoniaza
• Scabia

Aceste afecțiuni sunt, de obicei, tratabile cu medicamente orale sau topice. Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru mai multe informații despre starea dumneavoastră și opțiunile de tratament. Puteți solicita o a doua opinie referitoare la cazul dvs. pe aplicația Medic Chat.

Testarea bolilor cu transmitere sexuală

Dacă sunt lăsate netratate, bolile cu transmitere sexuală pot provoca probleme grave de sănătate. Acestea includ:

• Infertilitate
• Cancer
• Orbire
• Deteriorarea organelor

Din nefericire, mulți oameni nu primesc tratament prompt pentru aceste afecțiuni, deoarece multe dintre acestea nu se manifestă simptomatic. Stigmatul din jurul afecțiunilor cu transmitere sexuală descurajează, de asemenea, anumiți oameni în vederea testării, însă aceasta este singura modalitate de a afla cu siguranță care este diagnosticul corect.

În funcție de istoricul dvs. sexual, medicul vă poate sugera o varietate de teste pentru a vă verifica posibilele afecțiuni, inclusiv analize de sânge, analize de urină, probe prin tamponare sau examinare fizică.

Majoritatea afecțiunilor pot fi testate pentru utilizarea probelor de urină sau sânge. Medicul dumneavoastră vă poate efectua teste de urină sau sânge pentru a verifica:

• Infecția cu Chlamydia
• Gonoreea
• Hepatita
• Herpesul genital
• HIV
• Sifilisul

În unele cazuri, analizele de urină sau de sânge nu sunt la fel de exacte precum alte forme de testare. Poate dura, de asemenea, o lună sau mai mult după expunerea la anumite infecții pentru ca testele de sânge să fie fiabile. 

De exemplu, dacă ați contractat HIV, poate dura câteva săptămâni până la câteva luni pentru ca testele să detecteze infecția.

Tamponare

Mulți medici folosesc tamponarea vaginală, cervicală sau uretrală pentru a diagnostica afecțiunile sexuale. 

În cazul femeilor, medicii pot folosi un tampon din bumbac pentru a prelua mostre vaginale sau cervicale în timpul unui examinării. 

În cazul bărbaților, medicii pot utiliza tamponarea uretrală prin introducerea unui instrument din bumbac în uretra. 

Dacă ați întreținut contacte sexuale anale, medicii pot utiliza, de asemenea, un tampon rectal pentru a verifica dacă există organisme infecțioase în rect.

Testul Papanicolau și testare HPV

Din punct de vedere medical, testarea Papanicolau nu este, în sine, un test de diagnosticare a unei afecțiuni cu transmitere sexuală. Testul Papanicolau identifică semne timpurii ale cancerului de col uterin. 

Femeile cu infecții persistente de HPV, în special infecțiile cu HPV-16 și HPV-18, prezintă un risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin.

Un rezultat normal din punct de vedere al parametrilor nu informează medicul despre o posibilă afecțiune cu transmitere sexuală. Pentru a verifica o posibilă infecție cu HPV, medicul va comanda un test HPV separat.

Un rezultat anormal de frotiu Papanicolau nu înseamnă neapărat că aveți sau veți avea cancer de col uterin. Dacă rezultatele testării Papanicolau sunt anormale, medicul vă poate recomanda testarea HPV. Dacă testul HPV este negativ, este puțin probabil să dezvoltați cancer de col uterin în viitorul apropiat.

Examinare fizică

Unele boli cu transmitere sexuală, cum ar fi herpesul și negii genitali, pot fi diagnosticate printr-o combinare a examinării fizice cu alte teste. Medicul poate efectua un examen fizic pentru a căuta răni, umflături și alte semne ale unei infecții cu transmitere sexuală. 

Este important să anunțați medicul dacă ați observat modificări la nivelul organelor genitale sau în jurul acestora. 

Întrebări frecvente despre bolile cu transmitere sexuală

Articol redactat de Adrian Stoianovici