Depresia clinică

Publicat pe 15 iulie 2020

Actualizat pe 14 martie 2022

Depresia presupune mai mult decât a te simți nefericit sau a fi trist câteva zile. Majoritatea oamenilor trec prin perioade mai dificile, dar în caz de depresie persoana se va simți tristă săptămâni sau luni, nu doar câteva zile.

Ai nelămuriri cu privire la cazul tău?

Întreabă unul dintre cei peste 400 de doctori online

Rapid și ușor. Doctori verificați. Confidențial și anonim.

Scrie o întrebare

Unii oameni consideră că depresia este banală și nu este o stare de sănătate autentică. Greșit – este o boală reală, cu simptome reale. Depresia nu este un semn de slăbiciune sau ceva din care se poate „scăpa” prin „revenire bruscă”.

Vestea bună este că, cu un tratament și un suport adecvat, majoritatea persoanelor cu depresie se pot recupera complet.

Diagnostic

Dacă aveți simptome de depresie în cea mai mare parte a zilei, în fiecare zi mai mult de 2 săptămâni, ar trebui să solicitați ajutor medical.

Este deosebit de important să vorbiți cu medicul de familie dacă:

• aveți simptome de depresie care nu se îmbunătățesc
• starea de spirit vă afectează munca, alte activități și relațiile cu familia și prietenii
• aveți gânduri de suicid sau auto-vătămare

Nu există teste fizice pentru depresie, dar medicul poate să vă examineze și să efectueze unele anallize de urină sau analize de sânge pentru a exclude alte afecțiuni care au simptome similare, cum ar fi tiroida subactivă.

Principalul mod în care medicul de familie vă va spune dacă aveți depresie este prin a vă pune multe întrebări despre starea generală de sănătate și dacă modul în care vă simțiți vă afectează mental și fizic. Încercați să fiți cât mai deschiși și sinceri în răspunsurile dvs. Descrierea simptomelor și a modului în care acestea vă afectează îl va ajuta pe medic să stabilească dacă aveți depresie și cât de severă este aceasta.

Mulți oameni așteaptă mult timp înainte de a solicita ajutor pentru depresie, dar cel mai bine este să nu amânați. Cu cât mergeți mai devreme la medic, cu atât mai repede vă puteți recupera.

Cauze

Nu există o singură cauză a depresiei. Poate apărea dintr-o varietate de motive și are mai mulți factori declanșatori diferiți.

Pentru unii oameni, un eveniment de viață deosebit sau stresant, cum ar fi divorțul, boala, concedierea și grijile legate de serviciu sau bani, pot fi cauze ale depresiei. Diferitele cauze se pot combina adesea declanșând depresia.

Oamenii vorbesc adesea despre o „spirală descendentă” a evenimentelor, care duce la depresie. De exemplu, dacă relația cu partenerul se destramă, este posibil să vă simțiți triști, este posibil să încetați să vă vedeți cu prietenii și cu familia și s-ar putea să începeți să consumați mai mult alcool. Toate acestea vă pot face să vă simțiți mai rău și să declanșeze depresia.

Unele studii au sugerat, de asemenea, că aveți mai multe șanse de a face depresie pe măsură ce îmbătrâniți și că este mai frecventă la persoanele care trăiesc în circumstanțe sociale și economice dificile.

Evenimente stresante

Cei mai mulți oameni își acordă timp să se descurce cu evenimentele stresante, cum ar fi decesul unei persoane apropriate sau o întrerupere a relației. Când apar aceste evenimente stresante, riscul de a deveni deprimat este crescut dacă încetați să vă vedeți prietenii și familia și încercați să vă descurcați singuri cu problemele.

Personalitatea

S-ar putea să fiți mai vulnerabili la depresie dacă aveți anumite trăsături de personalitate, cum ar fi stima de sine scăzută sau dacă vă autocriticați excesiv. Acest lucru se poate datora genelor pe care le-ai moștenit de la părinți, experiențelor de viață sau ambelor.

Istoric familial

Este probabil să dezvoltați depresie dacă cineva apropiat din familie a avut depresie în trecut, cum ar fi unul dintre părinți, o soră sau un frate.

Nașterea unui copil

Unele femei sunt deosebit de vulnerabile la depresie după sarcină. Schimbările hormonale și fizice, precum și responsabilitatea adăugată a unei vieți noi, pot duce la depresie postnatală.

Singurătate

Distanțarea de familie și prieteni poate crește riscul de depresie.

Alcool și droguri

Când viața devine grea, unii încearcă să facă față consumând prea mult alcool sau consumând droguri. Acest lucru poate duce la o spirală a depresiei.

Canabisul vă poate ajuta să vă relaxați, dar există dovezi că poate aduce și depresie, în special la adolescenți.

De asemenea, nu este recomandat să „vă înecați durerea” cu băutură. Alcoolul este catalogat drept un „depresiv puternic”, ceea ce înrăutățește de fapt depresia.

Boala

Puteți avea un risc mai mare de depresie dacă aveți o boală de lungă durată sau care poate pune viața în pericol, cum ar fi bolile coronariene sau cancerul.

Leziunile la cap sunt, de asemenea, o cauză a depresiei. O vătămare severă la nivelul capului poate declanșa schimbări de dispoziție și probleme emoționale.

Unele persoane pot avea o tiroidă subactivă (hipotiroidism) care rezultă din probleme cu sistemul imunitar. În cazuri mai rare, o vătămare minoră a capului poate dăuna glandei hipofizare, care este o glandă de mărimea unui bob de mazăre de la baza creierului, ce produce hormonii care stimulează tiroida. Acest lucru poate provoca o serie de simptome, cum ar fi oboseala extremă și lipsa de interes pentru sex (pierderea libidoului), care la rândul său poate duce la depresie.

Tratament

Tratamentul pentru depresie implică de obicei o combinație de auto-ajutorare, terapii și medicamente. Tratamentul care va fi recomandat depinde de tipul de depresie.

Depresie ușoară

Dacă aveți depresie ușoară, se pot recomanda următoarele tratamente.

Așteptați și vedeți

În caz de depresie ușoară, medicul vă poate sugera să așteptați un timp scurt pentru a vedea dacă se îmbunătățește de la sine. În acest caz, medicul va monitoriza evoluția timp de două săptămâni. Aceasta este cunoscută sub numele de așteptare atentă.

Exerciții fizice

Există dovezi că exercițiile fizice pot ajuta la depresie și este unul dintre principalele tratamente pentru depresia ușoară.

Auto-ajutorare

A vorbi despre propriile sentimente poate fi de ajutor. Ați putea vorbi cu un prieten sau o rudă sau puteți întreba medicul dacă există grupuri de sprijin pentru persoanele cu depresie.

Ați putea încerca cărți de auto-ajutorare sau terapie cognitivă comportamentală online.

Aplicații pentru sănătatea mintală

De asemenea, puteți găsi aplicații și instrumente pentru sănătatea mintală în biblioteca de aplicații de pe telefonul mobil.

Depresie ușoară până la moderată

Dacă aveți o depresie ușoară până la moderată, care nu se îmbunătățește, sau o depresie moderată, poate fi utilă o terapie prin vorbire. Există diferite tipuri de terapii prin vorbire pentru depresie, inclusiv terapia cognitiv comportamentală și consiliere.

Medicul vă poate prescrie tratament sau vă puteți adresa unui centru specializat.

Depresie moderată până la severă

Dacă aveți depresie moderată până la severă, se pot recomanda următoarele tratamente.

Antidepresive

Antidepresivele sunt comprimate care tratează simptomele depresiei. Există aproape 30 de tipuri diferite de antidepresive. Pentru depresie moderată sau severă, antidepresivele trebuie să fie prescrise de medic.

Terapia combinată

Medicul poate recomanda antidepresive plus terapie, în special dacă depresia este destul de severă. Combinația dintre un antidepresiv și TCC funcționează de obicei mai bine decât doar unul dintre acestea.

Echipa medicală

Dacă aveți depresie severă, este posibil să fiți tratat de o echipă medicală formată din psihologi, psihiatri, asistenți specialiști și terapeuți ocupaționali. Aceasta ajută prin terapie intensivă de specialitate, de asemenea prescrie medicamente.

Terapie prin vorbire

Terapia cognitiv comportamentală (TCC)

Terapia cognitiv comportamentală (TCC) are scopul de a vă ajuta să înțelegeți gândurile și comportamentul dvs. și modul în care acestea vă afectează.

TCC recunoaște că evenimentele din trecut vă influențează, dar se concentrează mai ales pe modul în care puteți schimba modul în care gândiți, simțiți și vă comportați în prezent. Vă învață cum să depășiți gândurile negative – de exemplu, să puteți contesta sentimentele fără speranță.

TCC este disponibilă pentru persoanele cu depresie sau orice altă problemă de sănătate mintală despre care s-a demonstrat că ajută. În mod normal, presupune o scurtă sesiune de terapie, de obicei 6 până la 8 ședințe, între 10 și 12 săptămâni, cu un consilier specializat în TCC. În unele cazuri, este necesară TCC de grup.

TCC online

TCC online este un tip de TCC efectuată prin intermediul unui computer, nu față în față cu un terapeut. Veți avea o serie de ședințe săptămânale și veți primi sprijin din partea unui specialist.

Terapie interpersonală (TIP)

Terapia interpersonală (TIP) se concentrează pe relațiile cu ceilalți și pe problemele pe care le puteți avea în relațiile sociale, cum ar fi dificultățile de comunicare sau de a face față pierderii unei persoane.

Există unele dovezi că TIP poate fi la fel de eficientă ca și antidepresivele sau TCC, dar este nevoie de mai multe cercetări.

Psihoterapie psihodinamică

În psihoterapia psihodinamică (psihanalitică), un terapeut psihanalitic vă va încuraja să spuneți orice vă trece prin minte. Acest lucru vă va ajuta să conștientizați semnificațiile sau tiparele ascunse în ceea ce faceți sau spuneți care pot contribui la problemele dvs.

Consiliere

Consilierea este o formă de terapie care vă ajută să vă gândiți la problemele cu care vă confruntați în viață, astfel încât să găsiți noi modalități de a le trata. Consilierii oferă sprijin în găsirea de soluții la probleme, dar nu vă spun ce să faceți.

Consilierea constă, de obicei, din 6 până la 12 sesiuni care durează o oră. Vorbiți cu încredere cu un consilier, care vă sprijină și vă oferă sfaturi practice.

Este ideal pentru persoanele care sunt în general sănătoase, dar au nevoie de ajutor pentru a face față unei crize actuale, cum ar fi furia, problemele legate de relații, doliul, infertilitatea sau o boală gravă.

Aveți, de asemenea, opțiunea de a merge direct la un centru specializat.

Antidepresive

Majoritatea persoanelor cu depresie moderată sau severă apelează la antidepresive. Este posibil să răspundeți la un anumit antidepresiv, și poate fi necesar să încercați două sau mai multe tratamente înainte de a găsi unul care funcționează.

Diferitele tipuri de antidepresive funcționează la fel de bine, dar efectele secundare variază în funcție de tratament și persoane.

Când începeți să luați antidepresive, ar trebui să vă prezentați la medic în fiecare săptămână sau la două săptămâni, timp de cel puțin 4 săptămâni, pentru a evalua cât de bine funcționează tratamentul. Dacă funcționează, va trebui să le luați în aceeași doză timp de cel puțin 4 până la 6 luni după ameliorarea simptomelor.

Dacă ați avut episoade de depresie în trecut, poate fi necesar să continuați să luați antidepresive până la 5 ani sau mai mult.

Antidepresivele nu provoacă dependență, dar este posibil să apară unele simptome de sevraj dacă încetați să le luați brusc sau dacă nu luați o doză.

Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)

Dacă medicul de familie crede că este utilă administrarea unui antidepresiv, de obicei vi se vor prescrie antidepresive mai noi, numite inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS).

Exemple de antidepresive ISRS utilizate frecvent sunt paroxetina (Sexorat), fluoxetina (Prozac) și citalopram (Cipramil).

Acestea ajută la creșterea nivelului unei substanțe chimice naturale din creier numită serotonină, despre care se crede că este o substanță chimică responsabilă cu „buna dispoziție”.

ISRS-urile funcționează la fel de bine ca și antidepresivele mai vechi și au mai puține efecte secundare, deși pot provoca greață, dureri de cap, gura uscată și probleme cu relațiile sexuale. Dar aceste reacții adverse dispar de obicei în timp.

Unele ISRS nu sunt potrivite pentru copii și tineri sub 18 ani. Cercetările arată că riscul de auto-vătămare și comportament suicidar poate crește dacă sunt luate sub 18 ani.

Fluoxetina este singurul ISRT care poate fi prescris pentru persoanele sub 18 ani și, chiar și atunci, doar prescrisă de un specialist.

Vortioxetina (Brintellix sau Lundbeck) este un ISRS recomandat pentru tratarea depresiei severe la adulți. Reacțiile adverse asociate cu vortioxetina includ vise anormale, constipație, diaree, amețeli, mâncărime, greață și vărsături.

Antidepresive triciclice (TCA)

Antidepresivele triciclice (TCA) sunt un grup de antidepresive utilizate în tratarea depresiei moderate până la severe.

TCA-urile, inclusiv imipramina (Imipramil) și amitriplina, sunt prezente de mai mult timp decât ISRS-urile. Acestea cresc nivelurile de serotonină și noradrenalină din creier. Ambele ajută la îmbunătățirea stării de spirit.

În general sunt destul de sigure, dar nu este bine să fumați canabis dacă luați TCA, deoarece vă poate provoca creșterea ritmului cardiac.

Efectele secundare ale TCA variază de la o persoană la alta, dar pot include gura uscată, vedere încețoșată, constipație, probleme cu urinarea, transpirație, durere de cap și somnolență excesivă. De obicei, reacțiile adverse trec în 10 zile, pe măsură ce corpul se obișnuiește cu medicamentul.

Alte antidepresive

Noile antidepresive, cum ar fi venlafaxină (Efexor), duloxetina (Cymbalta sau Yentreve) și mirtazapina (Zispin, Soltab), funcționează într-un mod ușor diferit de ISRS și TCA. Venlafaxina și duloxetina sunt cunoscute ca inhibitori ai recaptării serotoninei-noradrenalinei (SNRI). La fel ca TCA-urile, acestea modifică nivelurile de serotonină și noradrenalină din creier.

Studiile au arătat că un SNRI poate fi mai eficient decât un ISRS, dar nu sunt prescrise de obicei deoarece pot duce la creșterea tensiunii arteriale.

Simptome de sevraj

Antidepresivele nu provoacă dependențe în același mod în care provoacă drogurile și țigările ilegale, dar este posibil să aveți unele simptome de sevraj atunci când încetați să le luați. Acestea includ:

• deranjament stomacal
• simptome asemănătoare gripei
• anxietate
• ameţeală
• vise anormale
• senzații în corp care se simt ca șocuri electrice

În cele mai multe cazuri, acestea sunt destul de ușoare și nu durează mai mult de 1 sau 2 săptămâni, dar ocazional pot fi destul de severe. Par a fi cel mai probabil să apară cu paroxetină (Seroxat) și venlafaxină (Efexor).

Alte tratamente

Atenția

Metoda de menținere a sănătății mintale (mindfulness) presupune să acorați o atenție mai bună prezentului și să vă concentrați asupra gândurilor, sentimentelor, senzațiilor corporale și lumii din jur pentru a vă îmbunătăți bunăstarea mentală. Scopul este să dezvoltați o mai bună înțelegere a minții și a corpului și să învățați cum să trăiți cu mai multă apreciere de sine și cu mai puțină anxietate.

Mindfulness este recomandată ca o modalitate de prevenire a depresiei la persoanele care au avut trei sau mai multe atacuri de depresie în trecut.

Sunătoare

Sunătoarea este un tratament pe bază de plante pe care unii oameni îl iau pentru depresie. Există unele dovezi că poate ajuta depresia ușoară până la moderată, dar nu este recomandată de medici. Acest lucru se datorează faptului că, cantitatea de ingrediente active variază în funcție de mărci și loturi individuale, astfel încât nu puteți fi niciodată siguri ce efecte va avea.

A lua sunătoare împreună cu alte medicamente, precum anticonvulsivante, anticoagulante, antidepresive și pilula contraceptivă, poate provoca, de asemenea, probleme grave. Nu trebuie să luați sunătoare dacă sunteți gravidă sau alăptați, deoarece nu se știe sigur dacă este o plantă sigură. De asemenea, sunătoarea poate interacționa cu pilula contraceptivă, reducând eficacitatea acesteia.

Stimularea creierului

Stimularea creierului este uneori folosită pentru a trata depresia severă care nu a răspuns la alte tratamente.

Curenții electromagnetici pot fi folosiți pentru a stimula anumite zone ale creierului, pentru a încerca să se îmbunătățească simptomele depresiei.

Există o serie de tipuri diferite de stimulare a creierului care pot fi utilizate pentru a trata depresia, inclusiv stimularea transcranială cu curent continuu (tDCS), stimularea transcranială magnetică (rTMS) și terapia electroconvulsivă (ECT).

Stimularea transcranială cu curent continuu(tDCS)

Stimularea transcranială cu curent continuu (tDCS) utilizează un stimulator mic cu baterie pentru a furniza un curent constant de rezistență scăzută prin doi electrozi așezați pe scalp. Curentul electric stimulează activitatea creierului pentru a ajuta la îmbunătățirea simptomelor depresiei.

Pacientul este treaz în timpul tDCS, care este de obicei efectuată de un tehnician instruit (deși este posibil să fiți instruiți pentru a-l face singuri).

Este nevoie de ședințe de tratament zilnic, cu o durată de 20-30 de minute, timp de câteva săptămâni. Metoda poate fi folosită singură sau împreună cu alte tratamente pentru depresie.

Stimulare transcranială magnetică repetitivă (rTMS)

Stimularea transcranială magnetică repetitivă (rTMS) implică plasarea unei bobine electromagnetice deasupra capului. Bobina trimite impulsuri repetitive de energie magnetică la o frecvență fixă, care este livrată în impulsuri în anumite zone ale creierului. Stimularea poate îmbunătăți simptomele depresiei și anxietății.

Dacă decideți pentru o rTMS, vi se va cere să vă dați consimțământul pentru a beneficia de tratament. De asemenea, trebuie să știți că vă puteți retrage consimțământul în orice moment.

Procedura este efectuată în spital de către un tehnician sau medic. Nu este nevoie de anestezic sau sedativ și puteți pleca din spital în aceeași zi. Puteți conduce mașina după o sesiune de rTMS și puteți continua cu alte activități obișnuite.

Este nevoie de ședințe zilnice care durează aproximativ 30 de minute timp de 2 până la 6 săptămâni.

Terapie electroconvulsivă (ECT)

Terapia electroconvulsivă (ECT) este un tip de stimulare a creierului care este recomandată uneori pentru depresie severă dacă toate celelalte opțiuni de tratament au eșuat sau când se crede că situația poate pune viața în pericol.

În timpul ECT, un curent electric calculat cu atenție este trecut în creier prin electrozi așezați pe scalp. Curentul stimulează creierul și declanșează o convulsie, care ajută la ameliorarea simptomelor depresiei.

ECT este întotdeauna efectuată în spital de către un medic specialist sub anestezie generală. De asemenea, vi se administra un relaxant muscular pentru a preveni spasmele corporale.

ECT se administrează de obicei de două ori pe săptămână timp de 3 până la 6 săptămâni (în total 6 – 12 sesiuni).

Specialistul vă va explica în mod clar cum funcționează ECT, împreună cu beneficiile, riscurile și posibilele reacții adverse, astfel încât să puteți lua o decizie în cunoștință de cauză. Dacă decideți să aveți ECT, vi se va cere să vă dați consimțământul pentru a beneficia de tratament. De asemenea, trebuie să știți că vă puteți retrage consimțământul în orice moment.

Sănătatea dvs. va fi atent monitorizată în timpul și după fiecare sesiune de ECT. Tratamentul va fi de obicei oprit imediat ce începeți să vă simțiți mai bine sau dacă efectele secundare depășesc beneficiile. În unele cazuri, este cunoscută sub numele de terapie de „întreținere” sau „continuare”.

Acest tratament este administrat mai rar (o dată la 2 până la 3 săptămâni) pentru a vă asigura că simptomele dvs. nu vor reveni.

Litiu

Dacă ați încercat mai multe antidepresive diferite și nu a existat nicio îmbunătățire, medicul vă poate recomanda un medicament pe bază de litiu, pe lângă tratamentul actual. Există două tipuri: carbonat de litiu și citrat de litiu. Ambele sunt de obicei eficiente, dar dacă luați unul care funcționează, cel mai bine este să nu-l schimbați.

Dacă nivelul de litiu din sânge devine prea mare, poate deveni toxic. Prin urmare, veți avea nevoie de analize de sânge la fiecare 3 luni pentru a verifica nivelul de litiu. De asemenea, va trebui să evitați să mâncați o dietă săracă în sare, deoarece acest lucru poate provoca, de asemenea, ca litiul să devină toxic. Cereți sfatul medicului despre dietă.

Viața de zi cu zi cu depresie

Există câțiva pași cheie pe care îi puteți face pentru a vă îmbunătăți starea de spirit și pentru a vă ajuta recuperarea din depresie.

Luați-vă medicamentele

Este foarte important să vă luați antidepresivele conform prescripțiilor, chiar dacă începeți să vă simțiți mai bine. Dacă încetați să le luați prea curând, depresia ar putea reveni.

Discutați cu medicul sau farmacistul dacă aveți întrebări sau nelămuriri cu privire la medicamentul pe care îl luați. Prospectul care însoțește medicamentul conține informații despre interacțiunile posibile cu alte medicamente sau suplimente. Consultați mai întâi medicul dacă intenționați să luați orice remedii fără prescripție medicală, cum ar fi calmante sau orice suplimente nutritive. Acestea pot interacționa uneori cu antidepresivele.

Dietă și exerciții fizice

Exercițiile fizice și o dietă sănătoasă pot face o diferență semnificativă în ceea ce privește recuperarea din depresie. Acestea îmbunătățesc starea generală de sănătate.

O dietă sănătoasă vă poate ajuta să vă ridicați starea de spirit. De fapt, alimentația sănătoasă pare să fie la fel de importantă pentru menținerea sănătății mentale, precum și pentru prevenirea problemelor de sănătate.

Cercetările sugerează că exercițiile fizice pot fi la fel de eficiente ca și antidepresivele, pentru reducerea simptomelor depresiei.

A fi activ fizic vă poate îmbunătăți starea de spirit, reduce stresul și anxietatea, încurajează eliberarea de endorfine (substanțele chimice ale corpului) și poate crește stima de sine. Antrenamentul fizic poate fi, de asemenea, o distragere bună de la gândurile negative și poate îmbunătăți interacțiunea socială.

Vorbiți despre depresie

Împărtășirea unei probleme cu altcineva sau cu un grup vă poate oferi sprijin și o perspectivă asupra propriei depresii. Cercetările arată că vorbitul poate ajuta oamenii să se refacă din depresie și să facă față mai bine stresului.

Este posibil să nu vă simțiți confortabil când discutați despre sănătatea dvs. mentală și vă împărtășiți suferința cu ceilalți. Dacă este cazul, a scrie despre cum vă simțiți sau exprimarea emoțiilor prin poezie sau artă sunt alte modalități de a vă îmbunătăți starea de spirit.

Iată o listă de ONG-uri înregistrate în domeniul sănătății mintale și date de contact.

Fumatul, drogurile și alcoolul

Dacă aveți depresie, poate fi tentant să fumați sau să beți pentru a vă simți mai bine. Țigările și alcoolul pot părea să ajute la început, dar acestea înrăutățesc lucrurile pe termen lung.

Fii prudenți cu consumul de canabis. S-ar putea să credeți că este inofensiv, dar cercetările au arătat o legătură puternică între consumul de canabis și bolile mintale, inclusiv depresia. Dovezile arată că dacă fumați canabis:

• înrăutățiți simptomele depresiei
• vă simțiți mai obosiți și mai neinteresați de lucruri
• sunteți mai predispuși la depresie care recidivează mai devreme și mai frecvent
• nu veți primi un răspuns la fel de bun ca medicamentele antidepresive
• sunteți mai predispuș să încetați utilizarea medicamentelor antidepresive
• sunteți mai puțin susceptibili să vă recuperați pe deplin

Medicul vă poate oferi sfaturi și asistență dacă beți sau fumați prea mult sau dacă utilizați droguri.

De asemenea, puteți găsi utile următoarele pagini:

• renunțarea la fumat
• obținerea ajutorului pentru dependența de droguri
• suport pentru alcoolici

Muncă și finanțe

Dacă depresia este cauzată de prea multă muncă sau dacă vă afectează capacitatea de a vă face treaba, este posibil să aveți nevoie de timp liber pentru a vă recupera. Cu toate acestea, există dovezi care sugerează că luarea unui concediu prelungit poate înrăutăți depresia. Există, de asemenea, o mulțime de dovezi care susțin că revenirea la muncă vă poate ajuta să vă recuperați de la depresie.

Este important să evitați prea mult stres, iar acest lucru include stresul legat de muncă. Dacă sunteți angajat, s-ar putea să aveți nevoie să lucrați mai puține ore sau să lucrați într-un program mai flexibil, mai ales dacă presiunile locului de muncă par să vă declanșeze simptomele.

Dacă nu puteți lucra ca urmare a depresiei, puteți fi eligibil pentru o serie de beneficii, în funcție de circumstanțele dvs.

Îngrijirea unei persoane cu depresie

Nu doar persoana cu depresie este afectată de boală. Persoanele apropiate sunt, de asemenea, afectate.

Dacă aveți grijă de cineva cu depresie, relația dvs. cu acesta și viața de familie în general poate deveni încordată. S-ar putea să vă simțiți neîncrezător cu privire la ce să faceți. Găsirea unui grup de sprijin și discuția cu alții aflați într-o situație similară ar putea ajuta.

Dacă întâmpinați dificultăți în relații sau căsătorie, puteți să contactați un psiholog care poate discuta lucrurile cu dvs. și cu partenerul. Bărbații sunt mai puțin susceptibili să solicite ajutor decât femeile și, de asemenea, sunt mai susceptibili să apeleze la alcool sau droguri atunci când sunt deprimați.

Pierderea unei persoane apropiate

Pierderea cuiva aproapiat poate fi un declanșator al depresiei. În caz de deces al unei persoane apropiate, sentimentul pierderii poate fi atât de puternic încât să simțiți că este imposibil să vă recuperați. Cu toate acestea, în timp, cu ajutorul și sprijinul adecvat, este posibil să începeți din nou să vă trăiți viața normal.

Depresia și sinuciderea

Majoritatea cazurilor de sinucidere sunt legate de tulburări mentale, iar cele mai multe dintre ele sunt declanșate de depresie severă.

Semnele de avertizare că o persoană cu depresie poate avea în vedere suicidul includ:

• face aranjamente finale, cum ar fi dăruiește bunuri, își face testamentul sau își ia rămas bun de la prieteni
• vorbește despre moarte sau sinucidere – acest lucru poate fi o declarație directă, cum ar fi „Aș vrea să fiu mort”, dar de multe ori persoanele deprimate vor vorbi indirect despre subiect, folosind expresii de genul „Cred că oamenii morți trebuie să fie mai fericiți decât noi” sau „ Nu ar fi frumos să te culci și să nu te trezești niciodată “
• auto-vătămarea, cum ar fi tăierea brațelor sau picioarelor sau arderea cu țigări
• o creștere bruscă a stării de spirit, ceea ce ar putea însemna că o persoană a decis să încerce sinuciderea și se simte mai bine din cauza acestei decizii

Contactați medicul cât mai curând posibil dacă aveți gânduri de sinucidere sau sunteți într-o criză de depresie.

Ajutarea unui prieten sau a unei rude care are gânduri de sinucidere

Dacă vedeți vreunul dintre semnele de avertizare de mai sus la un prieten sau o rudă:

• cereți ajutor profesional pentru ei
• anunțați-i că nu sunt singuri și că vă pasă de ei
• oferiți sprijin în găsirea unor soluții la problemele lor

Dacă simțiți că există un pericol imediat, stați cu persoana respectivă sau găsiți o persoană care să stea cu ea și îndepărtați toate mijloacele disponibile pentru a încerca sinuciderea, cum ar fi medicamentele.

Medicamentele, cum ar fi calmante, pot fi la fel de periculoase ca medicamentele pe bază de rețetă. De asemenea, eliminați obiectele ascuțite și substanțele chimice otrăvitoare de uz casnic, cum ar fi înălbitorul.

Depresia psihotică

Unele persoane care au depresie clinică severă vor experimenta, de asemenea, halucinații și gândire delirantă, simptomele psihozei.

Depresia cu psihoză este cunoscută sub numele de depresie psihotică.

Simptomele depresiei psihotice

Cineva cu depresie clinică severă se simte trist și fără speranță în cea mai mare parte a zilei, practic în fiecare zi, și nu are niciun interes în nimic. A trece peste o zi este aproape imposibil. Alte simptome tipice ale depresiei severe sunt:

• oboseală (epuizare)
• pierderea plăcerii în activitățile obișnuite
• tulburări de somn
• pierderea apetitului
• te simți fără valoare și vinovat
• ești incapabil să te concentrezi sau ești indecis
• gânduri de moarte sau sinicidere

Citiți mai multe despre simptomele psihologice, fizice și sociale ale depresiei clinice.

Simptomele psihozei

A avea momente de psihoză (episoade psihotice) înseamnă a experimenta:

• halucinații auditive și, în unele cazuri, simțiți, mirosiți, vedeți sau gustați lucruri care nu există; auzul vocilor este o halucinație obișnuită
• iluzii – gânduri sau credințe care sunt puțin probabil să fie adevărate

Iluziile și halucinațiile reflectă aproape întotdeauna starea de spirit profund deprimată a persoanei – de exemplu, pot deveni convinși că ar fi de vină pentru ceva sau că au comis o crimă. „Agitația psihomotorie” este de asemenea frecventă. Acest lucru înseamnă să nu te poți relaxa sau să stai liniștit și să fii în permanență încordat.

La cealaltă extremă, o persoană cu depresie psihotică poate avea „retard psihomotor”, în care atât gândurile, cât și mișcările fizice încetinesc. Persoanele cu depresie psihotică prezintă un risc crescut de a se gândi la sinucidere.

Cauzele depresiei psihotice

Cauza depresiei psihotice nu este pe deplin înțeleasă. Se știe că nu există o singură cauză de depresie și are mulți factori declanșatori diferiți.

Pentru unii, evenimentele de viață stresante, cum ar fi moartea, divorțul, boli grave sau griji financiare pot fi cauza.

Genele joacă probabil un rol, întrucât depresia severă poate fi prezentă în cadrul familiei, deși nu se știe de ce unele persoane dezvoltă și psihoză.

Multe persoane cu depresie psihotică vor suferi adversități în copilărie, cum ar fi un eveniment traumatic.

Tratarea depresiei psihotice

Tratamentul pentru depresia psihotică presupune:

• medicamente – o combinație de antipsihotice și antidepresive poate ajuta la ameliorarea simptomelor psihozei
• terapii psihologice – terapia cognitivă și terapia comportamentală s-au dovedit eficiente în a ajuta unii oameni cu psihoză
• sprijin social – sprijin în ceea ce privește nevoile sociale, cum ar fi educația, ocuparea unui loc de muncă sau locuința

Este posibil ca persoana să fie nevoită să stea în spital pentru o perioadă scurtă de timp, în timp ce primește tratament.

Terapia electroconvulsivă poate fi uneori recomandată dacă persoana are depresie severă și alte tratamente, inclusiv antidepresive, nu au funcționat.

Tratamentul este de obicei eficient, dar sunt necesare programări frecvente după procedură pentru ca persoana să poată fi monitorizată îndeaproape.

Obținerea de ajutor pentru alte persoane

Persoanele cu psihoză nu știu adesea că gândesc și acționează ciudat. De aceea, de multe ori este nevoie de ca prietenii, rudele sau îngrijitorii persoanei să solicite ajutor pentru ele.

Dacă sunteți îngrijorat de cineva care a fost anterior diagnosticat cu o afecțiune de sănătate mintală și credeți că poate avea psihoză, contactați medicul.

Dacă credeți că simptomele persoanei prezintă un risc posibil de vătămare, puteți:

• merge la cel mai apropiat departament de urgențe, dacă persoana este de acord
• consulta un doctor
• suna la 112 pentru a solicita ajutor

Șofatul

Dacă ați fost diagnosticat cu depresie psihotică, medicul de familie va informa Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor întrucît vă poate afecta capacitatea de a conduce.

Aflați mai multe informații despre afecțiuni medicale, dizabilități și conducerea autovehicolului.

Informații suplimentare

• Despre antidepresive
• Depresia – analiză de situație

Întrebări frecvente despre depresie

[1] NHS

Articol redactat de Adrian Stoianovici