Publicat pe 17 decembrie 2020
Actualizat pe 12 septembrie 2024
Majoritatea oamenilor se confruntă cu un hematom cel putin o dată în viață. În majoritatea cazurilor, hematomul regresează spontan
Conținut
Ce este un hematom?
Hematomul reprezintă acumularea (colecția) și coagularea de sânge în exteriorul unui vas sangvin, ca și urmare a unei hemoragii. Hematomul este o problemă medicală comună, care insa poate fi problematică, în funcție de localizare.
Cauze
Hematoamele se produc prin lezarea sau traumatizarea țesuturilor și, implicit, a vaselor de sange. În urma leziunii, se rup pereții vaselor de sânge, iar sângele se acumulează în exteriorul acestora. O vătămare poate provoca rupere spontană sau traumatică a pereților vaselor de sânge, permițând sângelui să-și croiască loc în țesutul din jur. Hematoamele pot apărea în orice vas de sânge, inclusiv vene, artere, capilare sau vase sangvine și în orice zonă a corpului.
Chiar și un traumatism minor poate provoca un hematom (ex. hematom subunghial).
Cauzele cele mai intalnite sunt:
- Loviturile
- Accidentele
- Căderi de la alt nivel sau același nivel,
- Intervențiile chirurgicale
- Biopsii
- Cateterism cardiac
- Intervenții stomatologice
- Injecții intravenoase/intramusculare
În concluzie, orice procedura invaziva poate duce la producerea unui hematom.
Medicamente sau afecțiuni
Anumite medicamente cresc riscul dezvoltării unui hematom, prin creșterea riscului de sângerare. Acestea sunt medicamentele pentru prevenirea formării cheagurilor de sange (clopidogrel, heparina, warfarina, apixaban, aspirina, etc). Alte medicamente comune pot să crească riscul de sangerare: vitamina E, ginkgo biloba, medicamentele antiinflamatoare (AINS).
De asemenea, anumite boli (afecțiuni) cronice cresc riscul de sângerare:
- Boli hepatice cronice și de durata
- Tulburări de coagulare
- Trombocitopenie
- Leucemie
- Abuzul de alcool
Exista și hematoame care se produc spontan, fara o cauză definită. Cu cât leziunea este mai extinsă, sau traumatismul mai sever, cu atât și hematoamele vor fi mai mari, și impun tratament de specialitate.
Semne și simptome
Simptomele hematoamelor depind, în general, de dimensiunea și localizarea lor.
Pentru hematoamele superficiale, simptomele includ:
- Durere
- Umflătura în zona afectată
- Roșeață
- Căldură
- Învinețire
Pentru hematoamele interne, simptomele diferă în funcție de localizarea acestuia. De exemplu:
- Cefalee (durere de cap), amețeală, confuzie, dificultăți de vorbire, tulburări neurologice, crize epileptice, pierderea cunoștinței – în cazul hematoamelor de la nivelul creierului (cerebrale)
- Durere de spate, slăbiciune, pierderea controlului sfincterian (vezica urinară și tract digestiv) în cazul hematoamelor de la nivelul coloanei vertebrale
- Durere abdominală bruscă, ascuțită, fără iradiere, durere în flancuri, greață, vărsături, în cazul hematoamelor abdominale
Diagnostic
Diagnosticarea unu hematom implică anamneza și examinarea fizică a pacientului. Este importantă stabilirea cauzei, pentru a stabili conduita terapeutica potrivită.
De asemenea, se vor efectua investigații pentru evaluarea stării de sănătate a pacientului:
- Analize de sange
- Ecografie
- Computer tomograf (CT)
- Rezonanță magnetică (RMN).
Conduita examinărilor se va stabili în funcție de localizarea hematomului.
Tipuri de hematom
Tipul de hematom depinde de localizarea acestuia. Mai jos sunt enumerate o parte dintre acestea.
- Hematomul urechii: Este o vătămare comună la luptători, boxeri și alți sportivi care suportă în mod regulat lovituri la cap, apare ca o gâlmă după ureche.
- Hematom subungual: Acest hematom apare sub unghie. Este frecvent în rănile minore, cum ar fi lovirea accidentală a unui deget cu un ciocan.
- Hematomul scalpului: Un hematom al scalpului apare de obicei ca o umflătură pe cap. Leziunea este cauzată de piele și mușchiul extern, deci nu va afecta creierul.
- Hematom subcutanat: Acesta este un hematom care apare chiar sub piele, de obicei în vene superficiale, aproape de suprafața pielii, de obicei nu necesită tratament.
- Hematom retroperitoneal: Acest hematom apare în interiorul cavității abdominale, dar nu în vreun organ.
- Hematom splenic: Acest tip de hematom apare în splină.
- Hematom hepatic: Un hematom hepatic apare în ficat.
- Hematom epidural spinal: Acest termen se referă la un hematom între mucoasa coloanei vertebrale și vertebre.
- Hematom epidural intracranial: Acest tip de hematom apare între placa craniului și căptușeala din exteriorul creierului.
- Hematom subdural: Un hematom subdural apare între țesutul creierului și mucoasa internă a creierului.
- Hematom epicranian: Acest tip de hematom provoacă o sângerare între scalp și periost.
- Hematom muscular: Extravazarea dintr-un grup de mușchi, care apare cel mai frecvent în abdomen.
- Hematom ocular: Hematom la nivelul ochiilor
- Hematom la sân: Un hematom la sân reprezintă o acumulare de sânge care se formează la nivelul sânului.
- Hematom supraaponevrotic: Apare la nivelul peretelui abdominal
- Hematom septal: De obicei este rezultatul unui nas spart. Un hematom septal poate cauza probleme nazale dacă o persoană nu primește tratament.
Vânătaie vs. Hematom
Colorarea și sensibilitatea în zona afectată tinde să facă oamenii să creadă că vânătăile și hematoamele sunt același lucru. Vânătaia se dezvoltă atunci când apar scurgeri de sânge din vasele de sânge mai mici, ceea ce face ca pe piele să apară imediat o pată purpurie, albastră sau întunecată.
Vânătaia își schimbă culoarea pe măsură ce se vindecă, de obicei se îngălbenește înainte de a părea complet vindecată. În general, vânătăile nu sunt grave. Un hematom poate arăta ca o vânătaie, însă diferenta consta în faptul ca o vanataie (echimoza) este o leziune plata, sensibila la atingere,, apărută mai degrabă din cauza deteriorării vaselor mici si scurgerea sangelui sânge sub piele.
Dacă hematomul se produce la nivelul tegumentului, se observa umflarea locului și la palpare se descrie o leziune spongioasa/nodulara/dura, sensibila.
Majoritatea vânătăilor se vindecă singure, fără a fi nevoie de tratament.Vânătăile severe sunt rare, dar pot deteriora țesuturile sau organele interioare și necesită tratament pentru a preveni infecția.
Ai nelămuriri cu privire la cazul tău?
Întreabă unul dintre cei peste 400 de doctori online
Rapid și ușor. Doctori verificați. Confidențial și anonim.
Scrie o întrebareTratament
În unele cazuri, un hematom nu va necesita tratament, deoarece sângele se va resorbi în timp. Pentru a gestiona un hematom sub piele, unghie sau alt țesut moale, este necesar repausul general sau al zonei afectate. Local, se aplică comprese cu apa rece sau gheață (nu direct pe piele, ci invelită într-un prosop, și unguente/geluri antiinflamatoare, de preferință care conțin heparină. La nevoie, se vor administra medicamente antialgice, daca durerea este puternică.
Uneori, un hematom poate necesita drenaj chirurgical. Intervenția chirurgicală reprezintă o opțiune de tratament dacă sângele pune presiune pe măduva spinării, pe creier sau pe alte organe. În alte cazuri, este necesar drenajul uni hematom inchistat, care are riscul de suprainfectare.
Tratament chirurgical sau prevenție
Tratamentul chirurgical poate să nu fie necesar în toate cazurile, chiar și atunci când hematomul se află în interiorul craniului. În cazuri rare, hematomul poate continua să crească, deoarece vasul de sânge deteriorat continuă să elibereze mai mult sânge.
Ca și în multe alte afectiuni, cel mai bun tratament este preventia. Insa, aceasta nu este pe deplin posibilă. De cele mai multe ori, acestea sunt consecinta unor traumatisme, accidente, sau ca și parte din evolutia unor boli cronice.
Insa, de exemplu, persoanele care urmează terapie anticoagulantă trebuie să fie mai atenți la activitățile zilnice, și sa nu se expună unor situații care ar putea implica accidente sau căzături.
Complicaţii
După cum spuneam mai sus, majoritatea hematoamelor se vindecă de la sine, fără a fi nevoie de intervenția medicului. Însa, în anumite cazuri, evolutia acestora poate fi nefavorabilă și sa apara complicatii.
Acestea diferă în funcție de localizarea hematomului. Ca și exemple enumerăm:
- Ruptura hematomului
- Compresia organelor
- Compresie nervoasă
- Compresia vaselor de sânge alăturate
- Necroză
- Sângerare
- Embolie
- Tromboembolie.
Când să vă adresați medicului?
Un hematom sub unghie sau piele poate fi dureros, dar de obicei nu va provoca complicații. Dacă un hematom este deosebit de dureros, cel mai bine este să solicitați asistență medicală.
Un medic poate oferi sfaturi cu privire la înfășurarea sau fixarea zonei. De asemenea, este o idee bună să vedeți un medic dacă zona prezintă semne și simptome de infecție, cum ar fi decolorarea, umflarea și senzația de căldură la atingere.
Dacă ați dobândit o leziune la cap în urma unui accident sau a unei căzături, este important să va adresați unui medic dacă apar simptome neurologice (amețeală, confuzie, somnolenta, tulburări de echilibru, de vorbire, de vedere, amorțeală la nivelul feței/membrelor).
De asemenea, oricine a fost implicat într-un accident grav, cum ar fi un accident de mașină sau care a căzut de la înălțime, ar trebui să efectueze controale periodice medicale. După ce inflamația inițială cauzată de leziuni scade, medicii pot dori să verifice dacă vânătăile sau hematomul afectează țesuturile și organele interne.
Întrebări frecvente despre hematom
Treptat, sângele este absorbit înapoi în corp. Umflarea și durerea produsă de hematom vor dispărea treptat. De obicei, durează până la 4 săptămâni, în funcție de dimensiunea hematomului. Pielea de deasupra hematomului poate deveni albăstruie, apoi maro și ulterior galbenă, pe măsură ce sângele este dizolvat și absorbit.
Este important să odihniți zona afectată. Puteți aplica gheață, recomandarea este de 4 ori pe zi, câte 20 de minute. Puteți, de asemenea, să aplicați o compresie asupra hematomului sau chiar unuguente. Dacă aveți posibilitatea, mențineți zona afectată deasupra nivelului inimii. Dizolvarea hematomului poate dura până la câteva săptămâni.
Treptat, sângele din hematom este absorbit înapoi în organism. Umflătura și durerea provocate de hematom vor dispărea. În general, durează între 2 și 4 săptămâni, în funcție de dimensiunea hematomului.
Hematomul subcorionic provoacă deseori o sângerare sub una dintre membranele care înconjoară embrionul în interiorul uterului. Hematomul uterin este o cauză frecventă a sângerării la începutul sarcinii. Principalul simptom este sângerarea vaginală, dar unele femei sunt asimptomatice.
Hematoamele subcorionice, care apar în timpul sarcinii, sunt absorbite în organism în decurs de maxim 2 săptămâni.
Hematomul arată ca o vânătaie violetă de diferite dimensiuni. Vânătăile cutanate pot fi numite și contuzii. Hematoamele pot apărea și în interiorul organismului, unde nu sunt vizibile fără investigații medicale.
Hematomul intracranian (cerebral) este un cheag de sânge care se formează la cap în urma unei lovituri, căderi sau traume. Este frecvent cauzat de distrugerea unui vas de sânge din creier. Hematomul la cap după lovitură este frecvent și este indicat să consultați un doctor în acest sens.
O formă gravă de hematom se poate forma după o cădere sau traumatism la nivelu capului, numită hematom subdural. Treptat, sângele din hematom este absorbit înapoi în organism. Durează până la 4 săptămâni, în funcție de dimensiunea hematomului.
Un hematom reprezintă o vânătaie gravă. Apare atunci când o leziune determină sângele să se colecteze și să se acumuleze sub piele.
Sângele se poate acumula într-o anumită zonă după operație în urma unei incizii, de unde a fost îndepărtat țesut. Hematomul postoperator pot apărea de la 7 până la 10 zile după operație.
Dr.Anca Moldovan ⬤
Medic Specialist – Medicină internă
- Specializare: Medicină internă
- A ajutat peste 65 de oameni pe Medic Chat
- Feedback excelent
- Peste 15 testimoniale
“Cu mulțumiri doamnei doctor! Profesionalism, acuratețe și mult ajutor terapeutic!” (Theodora)
“Răspunsul îmi oferă o alta perspectiva de abordare pe care o sa o încerc. Va mulțumesc pentru răbdare și timpul acordat.” (Adela)
