fbpx

Călătorește în Siguranță: Cum Te Protejează Medicina de Călătorie?

Publicat pe 5 septembrie 2024

Actualizat pe 11 septembrie 2024

𝗠𝗲𝗱𝗶𝗰𝗶𝗻𝗮 𝗱𝗲 𝗰𝗮̆𝗹𝗮̆𝘁𝗼𝗿𝗶𝗲 reprezintă un domeniu medical interdisciplinar ce s-a constituit ca urmare a creșterii frecvenței călătoriilor internaționale și se ocupă cu prevenirea, diagnosticul și tratamentul afecțiunilor apărute în timpul și ulterior călătoriei. Aceasta nu se aplică doar călătoriilor efectuate în scop turistic ci și călătoriilor de scurtă/lungă durată efectuate în scop profesional, educațional sau de altă natură.

Articol redactat de

Medic Specialist – Alergologie si Imunologie Clinică

Scrie o întrebare

Ce trebuie făcut înainte de a călători?

Se recomandă un consult înainte de a călători pentru evaluare și stabilire:

  • Măsuri generale de prevenție în funcție de regiunea vizitată: țări în curs de dezvoltare, incidența crescută a unor boli infecțioase (hepatită A, malarie, febră galbenă, meningită meningococică, encefalită japoneză, afecțiuni transmise de căpușe, infecții cu transmitere sexuală, etc), prezența unor vectori (căpușe, țânțari, muste de nisip, etc)
  • Riscuri legate de tipul și scopul călătoriei (imigrare, pelerinaj, voluntariat, misiuni umanitare, turism sexual, etc)
  • Riscuri legate de activități desfășurate în călătorie (scufundări, înot, alpinism, etc)
  • Riscuri legate de mijlocul de transport (kinetoze – rău de mișcare, imobilizare prelungită, etc)
  • Riscuri legate de călătorie pentru persoane cu nevoi speciale (sarcină, imunodeficiențe, dizabilități, vârste extreme, patologii preexistente, etc)
  • Contraindicații pentru unele forme de transport sau exercitarea unor anumite activități (anumite tipuri de intervenții chirurgicale, etc)
  • Scheme de vaccinare (verificare titru anticorpi protectori, administrarea de doze de rapel, vaccinări noi obligatorii sau recomandate pentru intrarea în țara respectivă sau desfășurarea unor activități profesionale/recreaționale/religioase, etc)
  • Ajustare scheme medicamentoase pentru afecțiunile preexistente și eliberarea de prescripții în funcție de necesitate
  • Profilaxie medicamentoasă pre-expunere
  • Conținut kit de călătorie în funcție de antecedentele personale patologice existente și regiunile ce vor fi vizitate/tranzitate (infrastructură, resurse medicale, etc)

Se recomandă să se efectueze consult pre-călătorie cu cel puțin 4-6 săptămâni înainte de efectuarea călătoriei pentru a putea fi parcurși unii pași necesari:

  • Consult medical Medicină de Călătorie
  • Consulturi interclinice în funcție de patologiile preexistente
  • Procurare vaccinuri necesare pentru imunizările recomandate
  • Administrare medicamente cu scop de profilaxie medicamentoasă
  • Administrare vaccinuri necesare (o singură doză sau mai multe, în funcție de vaccin)
  • Obținerea unei protecții corespunzătoare în urma vaccinărilor și profilaxiei medicamentoase
  • Ajustarea schemelor medicamentoase în funcție de posibilele efecte adverse survenite
  • Achiziționare medicamente, dispozitive medicale și/sau consumabile necesare kitului de călătorie

Este necesar ca la consultul pre-călătorie să fie furnizate:

  • Istoricul schemelor de vaccinare administrate anterior prezentării
  • Certificate de vaccinare
  • Scrisori medicale pentru documentarea afecțiunilor existente
  • Lista medicamentelor administrate cronic
  • Itinerariul călătoriei cu detalii adiționale (date de plecare/sosire, mijloace de transport, regiuni tranzitate, activități desfășurate, etc)

Articol redactat de

Medic Specialist – Alergologie si Imunologie Clinică

Scrie o întrebare

Ce trebuie făcut după călătorie?

Se recomandă un consult după călătorie pentru evaluare și stabilire:

  • Diagnostice afecțiuni survenite în timpul călătoriei (patologii infecțioase și neinfecțioase)
  • Tratament afecțiuni survenite în timpul călătoriei (diareea călătorului, febră tifoidă, Dengue, malarie, etc)
  • Profilaxie medicamentoasă post-expunere
afectiuni medicina de calatorie

Se recomandă efectuarea de consult post-călătorie pentru diagnosticarea și tratarea unor afecțiuni apărute în timpul călătoriei sau imediat după călătorie (după o anumită perioadă de incubație):

  • Infecții parazitare (malarie, giardioză, filarioză, tripanosomiază, leishmanioză, abcese hepatice amibiene, etc)
  • Infecții bacteriene (febră tifoidă, febră pătată, febră Q, legioneloză, leptospiroză, etc)
  • Infecții virale (hepatită A, hepatită E, hepatită B, HIV, rabie, gripă, poliomielită, encefalită cu arbovirusuri, febră galbenă, febră hemoragică, Denga, Ebola, etc)
  • Infecții fungicice (histoplasmoză, coccidioidomicoză, etc)
  • Reacții de hipersensibilitate medicamentoasă
  • Reacții adverse medicamentoase
  • Traumatisme

În funcție de caz pot fi efectuate: investigații hematologice, biochimice, imunologice, examene parazitologice microscopice, investigații microbiologice, teste de medicină moleculară, etc.

Chiar dacă unele afecțiuni (jet-lag, arsuri solare ușoare, etc) nu determină de obicei pacientul să revină la un consult medical în urma unei călătorii, alte semne și simptome (febră, dermatite, diaree, vărsături, cefalee, etc) impun prezentarea pentru o evaluare post-călătorie.

Este necesar ca la consultul post-călătorie să fie furnizate date privind:

  • Istoricul schemelor de vaccinare administrate înainte de călătorie
  • Scrisoarea medicală/raportul medical al consultului pre-călătorie (În cazul în care există)
  • Itinerariul călătoriei (date, regiuni vizitate/tranzitate, etc)
  • Certificate de vaccinare ale vaccinelor efectuate în țările vizitate
  • Tratamentele medicale efectuate în țările vizitate
  • Expunerea la sol (mers desculț, leziuni cutanate, etc), apă (înot în anumite lacuri, etc), animale
  • Consumul de apă nepotabilă (surse necunoscute, nefiltrată, etc), alimente păstrate necorespunzător, alimente nepreparate termic (carne crudă de pește, vită sau alte animale), alimente din surse necunoscute (lapte de cămilă comercializat pe străzi, anumite specii de pește, etc)
  • Activități sexuale riscante
  • Contact cu persoane bolnave
  • Expunere la căpușe, țânțari, muște, lilieci, șobolani, păduchi, etc
  • Anumite activități (explorare peșteri, scufundări, etc)

Semne și simptome ale unor afecțiuni infecțioase pot apărea în primele două săptămâni post-călătorie dar în anumite cazuri perioada de incubație poate fi mai lungă (luni de zile).

Oricând este necesar, atât înainte de planificarea unei călătorii cât și după întoarcerea din aceasta este bine de realizat o consultație de Medicină de Călătorie.


Articol redactat de

Medic Specialist – Alergologie si Imunologie Clinică

Scrie o întrebare
Scroll to Top