Publicat pe 13 ianuarie 2021
Actualizat pe 7 martie 2024
Cu siguranță ați resimțit efectele refluxului gastroesofagian (BRGE) după o masă copioasă, momentul în care conținutul gastric se deplasează ușor către esofag rezultând simptome precum gustul amar sau acru (în funcție de conținutul refluatului), în partea inferioară a cavității bucale sau respirație urât mirositoare, împreună cu indigestie sau arsuri stomacale.
Refluxul gastroesofagian provoacă stări care afectează viața cotidiană și poate fi în strânsă legătură cu multe boli digestive. De aceea, este important să cunoaștem foarte bine procesul de absorbție al alimentelor, dar și informații despre o alimentație sănătoasă, pentru a facilita digestia și pentru a evita refluxul gastroesofagian.
Conținut
Simptomele refluxului gastroesofagian
Semnele și simptomele frecvente ale refluxului gastroesofagian includ:
- Arsuri stomacale
- Dureri în piept
- Regurgitarea alimentelor sau a lichidului secretat
- Senzație de nod în gât
- Senzație de greață
Cel mai frecvent simptom al refluxului gastroesofagian este arsura la stomac (indigestia acidă). De obicei, se resimte ca o durere toracică care începe în spatele sternului și se deplasează în sus până la gât. Multe persoane afirmă că au senzația că mâncarea se întoarce spre cavitatea bucală, acest fapt provocând gust amar în gură.
Arsura, presiunea sau durerea abdominală pot dura până la 2 ore. Simptomele se manifestă mai violent după ce mâncați, mai ales dacă ați optat pentru o masă copioasă. Poziția verticală a corpului sau medicamentele antiacide pot ameliora simptomele refluxului gastroesofagian.
Foarte multe persoane confundă deseori durerea provocată de arsurile stomacale cu durerea provocată de bolile de inimă sau de atacul de cord, dar există diferențe. Exercițiile fizice pot agrava durerea provocată de bolile de inimă, iar odihna o poate ușura. Durerile provocate de arsurile stomacale sunt mai puțin probabile să se intensifice odată cu efortul fizică.
Este important să nu vă autodiagnosticați, pentru a nu interpreta greșit aceste dureri abdominale. De aceea, este important să consultați medicul de familie în cazul în care aveți dureri abdominale persistente. Puteți consulta, de asemenea, lista cu medici de pe aplicația Medic Chat pentru a discuta cu un specialist gastroenterolog despre cazul dvs.
Exceptând durerea abdominală, s-ar putea să aveți și alte simptome precum:
- Greaţă;
- Respirație urât mirositoare;
- Probleme de respirație;
- Dificultăți de înghițire;
- Vărsături;
- Uzarea smalțului dinților;
- Noduri în gât.
Dacă refluxul se manifestă în timpul nopții, este posibil ca stările și simptomele să fie diferite și să se manifeste prin:
- Tuse persistentă;
- Laringită;
- Astm care apare brusc sau se înrăutățește;
- Probleme de somn.
Recomandarea doctorului
Boala de reflux gastroesofagian este una din principalele cauze ce aduc pacientul la cabinetul de gastroenterologie. Pentru prevenirea apariției simptomatologiei este important ca pacientul să nu se întindă în pat minim 30 de minute după masă, să nu se aplece în față sau să efectueze exerciții deoarece cresc presiunea intraabdominală și automat apare și refluxul.
Seara se recomandă ca ultima masă să aibă loc cu 3 ore înainte de culcare, a se evita dormitul pe burtă și este indicat ca pacientul să doarmă pe una sau doua perne sub cap și pe partea sa stângă.
În momentul în care apare senzația de arsură se recomandă ca pacientul să stea la 90 grade, să bea apa, lapte sau ceai și se recomandă antiacidele precum Dicarbocalm, Gaviscon, Maalox.
Dacă simptomatologia este frecventă se recomandă efectuarea unui consult gastroenterologic pentru stabilirea schemei terapeutice optime.
Dr. Denisa Munteanu – Medic Specialist Gastroenterologie
Cauzele refluxului gastroesofagian
O mulțime de persoane se confruntă zilnic cu arsuri la stomac, acest lucru evidenţiind faptul că nu există o cauză clară ale acestei stări și că există mai multe posibile cauze ale apariției refluxului gastroesofagian.
Uneori refluxul gastroesofagian este cauzat sau agravat de:
- Anumite alimente și băuturi – cum ar fi cafea, alcool, ciocolată și alimente grase sau picante.
- Supraponderabilitate – persoanele supraponderale sunt mai predispuse apariției refluxului gastroesofagian.
- Fumatul – fumatul determină scăderea tonusului sfincterului esofagian interior, astfel creşte riscul apariției refluxului.
- Sarcină – în timpul sarcinii, majoritatea femeilor se confruntă cu această stare, completată de greață și vărsături
- Stres și anxietate – cele două afecțiuni pot provoca modificări la nivel mental ce determină stimularea receptorilor de durere, rezultând creșteri ușoare ale nivelurilor de acid din stomac. De asemenea, anxietatea și alte afecțiuni psihologice pot afecta motilitatea esofagiană și funcționarea sfincterului esofagian inferior. Motilitatea esofagiană se referă la contracțiile care apar în esofag pentru a deplasa alimentele spre stomac. Sfincterul esofagian inferior este un inel de mușchi din jurul esofagului inferior care se relaxează pentru a permite hranei și lichidului deplasarea în stomac. Acest inel se închide apoi pentru a preveni conținutul stomacului să se deplaseze înapoi.
- Unele medicamente, cum ar fi calmante antiinflamatoare (ex ibuprofen)
- O hernie hiatala– când o parte din stomac se deplasează în sus în piept
- Purtarea hainelor strâmte în regiunea abdominală – este bine să purtați haine mai largi dacă stiți că aveți o sensibilitate abdominală pentru a evita presiunea excesivă asupra zonei.
Cum puteți ușura refluxul gastroesofagian
Modificările simple ale stilului de viață pot ajuta la oprirea sau reducerea arsurilor la stomac.
De îndeplinit:
- Este indicat ca în timpul digestiei, poziția corpului să nu fie una întinsă, ci la un unghi de minim 45° deoarece acidul stomacal se mărește și poate provoca disconfort sau chiar indigestie. Specialiștii recomandă să nu vă întindeți în pat decât atunci când procesul de digestie este finalizat, adică după aproximativ 3 ore. Puteți citi aici mai multe detalii despre procesul de digestie, dar și despre sfaturi privind o alimentație sănătoasă.
- Consumați mese mai mici și mai frecvente. Nu există diete specifice care să prevină toate simptomele refluxului gastroesofagian. Singura modalitate privind acest aspect este să desoperiți treptat alimentele pe care le tolerați și pe cele care vă agravează refluxul.
- Inițierea unui program de slăbit în cazul situațiilor de supraponderabilitate.
- Găsiți unele modalități de relaxare precum meditația, activităție fizice, cititul, dansul pentru a evita anxietatea și depresia. Puteți citi aici mai multe informații despre anxietate, dar și despre metode alternative de a o trata.
De evitat:
- Nu consumați mâncare și băutură despre care știți că vă pot declanșa simptomele
- Nu mâncați cu 3 sau 4 ore înainte de culcare
- Nu purtați haine care sunt strânse în jurul taliei
- Nu fumați
- Nu consumați prea mult alcool
- Nu opriți medicația actuală prescrisă, fără să discutați mai întâi cu un medic
Diagnostic
Medicul de specialitate gastroenterologică poate pune diagnosticul de boală de reflux gastroesofagian printr-un consult clinic, ținând cont de simptomele și istoricul medical. Pentru confirmarea diagnosticului, medicul poate recomanda:
- Endoscopia digestivă superioară este un mod de vizualizare directă a interiorului esofagului cât și a stomacului, utilizându-se un tub special flexibil, prevăzut cu o cameră video și o sursă de lumină în capăt. În prezent este considerată standardul de referință în diagnosticarea bolii de reflux
- Monitorizarea pH-ului esofagian; Este un test ce măsoară cantitatea de acid de la nivelul esofagului cu ajutorul unui aparat special anume Ph-metru
- Manometria esofagiană măsoară contracțiile musculare din esofag în timpul înghițirii prin plasarea unui cateter în esofag pe cale nazală
- Tranzitul baritat al tubului digestiv care implică inghițirea de către pacient a unei soluții cu bariu si ulterior efectuarea de radiografii
Complicații ale refluxului gastroesofagian
Boala de reflux gastroesofagian poate determina apariția unor complicații precum:
- Îngustarea esofagului (strictură esofagiană). Deteriorarea esofagului inferior cauzată de acidul gastric determină formarea țesutului cicatricial. Țesutul cicatricial îngustează drumul alimentelor prin organism, determinând probleme de înghițire.
- Răni deschise în esofag (ulcer esofagian). Acidul gastric poate deteriora țesuturile din esofag, provocând formarea unei răni deschise. Ulcerul esofagian poate sângera, provoca dureri și poate îngreuna înghițirea.
- Modificări precanceroase ale esofagului (esofagul Barrett). Deteriorarea cauzată de acid poate provoca modificări ale țesutului care acoperă esofagul inferior. Aceste modificări sunt asociate cu un risc crescut de cancer esofagian.
Tratament
Privind problema arsurilor gastrice sau simptomele specifice bolii de reflux gastroesofagian, dacă persistă de ceva vreme este indicat să vă programați la un medic cu specializare în medicina internă sau în gastroenterologie. După stabilirea diagnosticului de BRGE, medicul îți va recomanda, pentru început, adoptarea unor măsuri care țin de stilul de viață și administrarea unor medicamente. Dacă după minim 8 săptămâni de tratament nu observați o îmbunătățire a simptomelor, medicul va reevalua situația și considera tratamentul (schimbarea medicației sau chiar intervenția chirurgicală în situația unui substrat chirurgical).
Tratamentul medicamentos
Pentru început, având în vedere boala de reflux gastroesofagian, se vor administra medicamente antiacide precum Dicarbocalm sau Maalox. De menționat că acestea nu vor reduce inflamația esofagiană.
Dacă simptomele nu se vor ameliora după urmarea medicației prescrisă de specialistul gastroenterolog, se va urma o medicație bazată pe medicamente ce reduc producerea de acid gastric.
Există situații când medicația prescrisă nu ameliorează sau înlătură simptomele bolii de reflux gastroesofagian, următorul pas fiind aplicarea unei intervenții chirurgicale – fundoplicatura pe cale laparoscopică. Există numeroase studii privind tratamentul bolii de reflux gastroesofagian.
Dispozitiv LINX
Un inel de mici margele magnetice este înfășurat în jurul joncțiunii stomacului și esofagului. Atracția magnetică dintre margele este suficient de puternică pentru a menține joncțiunea închisă la acidul reflux, dar suficient de slabă pentru a permite alimentelor să treacă. Dispozitivul LINX poate fi implantat folosind o intervenție chirurgicală minim invazivă.
Fundoplicatura pe cale laparoscopică
Fundoplicatura pe cale laparoscopică este o procedură chirurgicală prin care se consolidează sfincterul esofagian interior prin crearea unui valve realizată din pereții stomacului înfășurați în jurul esofagului.
Remedii naturiste
Pe lângă tratamentul medicamentos cât și cel chirurgical, există câteva remedii naturiste pentru boala de reflux gastroesofagian, ce se pot folosi pentru ameliorarea simptomelor de arsură sau aciditate gastrică precum:
- Mușețelul – consumul de ceai de mușețel poate ajuta la reducerea disconfortului de la nivel gastric.
- Licorice (rădăcina de lemn-dulce) – lemnul-dulce ajută la creșterea nivelului de mucus de la nivelul sistemului digestiv și are, astfel, rolul unei bariere care protejează stomacul si esofagul de acidul în exces.
Dieta pentru persoanele afectate de refluxul gastroesofagian
La unele persoane, anumite tipuri de alimente și băuturi declanșează simptome ale refluxului gastroesofagian. Declanșatoarele dietetice obișnuite includ:
- Alimentele bogate în grăsimi;
- Mâncărurile picante;
- Ciocolata;
- Citricele;
- Ananasul;
- Roșia;
- Ceapa;
- Usturoiul;
- Menta;
- Alcoolul;
- Cafeaua;
- Ceaiul;
- Sifonul (apa acidulată).
Refluxul gastroesofagian în timpul altor stări și afecțiuni
Anxietatea
Potrivit unui studiu realizat în 2015, anxietatea ar putea agrava unele dintre simptomele refluxului gastroesofagian. Dacă aveți senzația că anxietatea vă afectează și din punct de vedere al digestiei, este important să discutați cu un specialist în psihiatrie pentru a putea ameliora atât stările și simptomele refluxului gastroesofagian, cât și ale anxietății.
Citiți mai multe aici despre modalități de a trata anxietatea!
Astmul
Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege relația exactă dintre astm și refluxul gastroesofagian. Este posibil ca refluxul să agraveze simptomele astmului. Dar astmul și unele medicamente pentru astm pot crește riscul de a suferi de reflux. Dacă suferiți de ambele afecțiuni simultan, este important să le gestionați la fel de prudent pe amândouă pentru a evita consecințe nefaste.
Sindromul de colon iritabil
Sindromul de colon iritabil este o afecțiune care vă poate afecta intestinul gros. Simptomele frecvente includ:
- Durere abdominală;
- Balonare;
- Constipație;
- Diaree.
Dacă suferiți simultan de ambele afecțiuni, este necesar să discutați cu un medic despre cazul dumneavoastră. S-ar putea să vă recomande modificări ale dietei, medicamentelor sau alte tratamente.
Întrebări frecvente despre refluxul gastroesofagian
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune în care apare deteriorarea țesutului esofagian, orofaringian și laringian din cauza deplasării excesive a conținutului gastric în esofag.
Principala cauză a refluxului este o barieră slabă anti-reflux. Când înghițiți, o bandă circulară de mușchi din capătul inferior al esofagului (sfincterul esofagian inferior) se relaxează pentru a permite alimentelor și lichidului să se deplaseze în stomac. Apoi sfincterul se închide din nou.
Dacă sfincterul se relaxează anormal sau slăbește, acidul stomacului poate reveni în esofag. Prezența constantă a acidului în esofag irită mucoasa, cauzând adesea inflamarea acestuia.
BRGE poate fi tratat în mai multe moduri dar principala abordare este modificarea dietei și a stilului de viață, de exemplu, scăderea aportului de alimente care cresc aciditatea gastrică sau reduc presiunea mușchilor la capătul inferior al esofagului.
Dr. Denisa Munteanu ⬤
Medic Specialist Gastroenterologie
- Specializare: Gastroenterologie
- Peste 5 ani experiență
- Feedback excelent
- Răspunsuri rapide (tipic <1 oră)