Publicat pe 8 octombrie 2020
Actualizat pe 6 august 2022
Sincopa face parte din categoria manifestărilor paroxistice non-epileptice și constă în pierderea bruscă și de scurtă durată a stării de conștiență, însoțită de cădere, cu revenire spontană și fără sechele. Apare atât la copii, cât și la adulți și este frecvent greșit diagnosticată ca epilepsie.
Conținut
Ce sunt sincopele?
În timpul unei sincope, bătăile inimii și tensiunea arterială scad brusc, ceea ce determină scăderea fluxului de sânge ce ajunge la creier și pierderea pentru scurtă durată a conștienței.
Sincopa este de 2 feluri în funcție de cauză:
- sincopa cardiacă: în afecțiunile cardiace primare în care inima nu mai pompează suficient sânge, există blocaje la ejecția sângelui din inimă sau există tulburări de ritm cardiac (inima nu bate cum trebuie).
- sincopa vaso-vagală: apare printr-un mecanism vascular periferic reflex în care organismul reacționează exagerat la anumiți factori declanșatori (vederea sângelui, emoții foarte puternice).
Sincopele vaso-vagale sunt cele mai frecvente și sunt, de obicei, inofensive, însă în urma căderii pot apărea traumatisme cranio-cerebrale, devenind astfel o urgență medico-chirurgicală. Sincopele cardiace necesită evaluare medicală specializată rapidă, deoarece pot semnala boli severe, conform studiilor.
Evitați factorii de risc asociați cu sincopa:
- statul în picioare pentru perioade lungi de timp;
- căldură excesivă;
- vederea sângelui, inclusiv în timp ce vi se recoltează sânge;
- deshidratare;
- foame;
- stres emoțional intens;
- efortul de defecație sau de urinare.
Cum se manifesta sincopele?
Înainte de pierderea conștienței apar:
- transpirații reci;
- greață;
- senzație de cap gol;
- amețeală;
- bătăi rapide ale inimii;
- paloare;
- vedere încețoșată;
- căscat;
Apoi, poate apărea pierderea stării de conștiență, de scurtă durată (sub 1 minut) și cădere. Revenirea stării de conștientă este rapidă, dar pot persista greața, paloarea și transpirațiile, care dispar și ele în mai puțin de o oră.
Sincopele vaso-vagale sunt declanșate de anumiți factori (emoții puternice, vederea sângelui, căldură), în timp ce sincopele cardiace nu au factori declanșatori.
Uneori, în timpul unei sincope poate apărea tremor generalizat sau emisie sfincteriana. În aceste cazuri este important de diferențiat între o sincopă și o criză epileptică.
Ce este de făcut dacă aveți o sincopă?
În momentul în care aveți greață, senzație de cap gol, amețeli sau se încețoșează privirea, este necesar să vă așezați, de preferat într-un spațiu bine aerisit, liniștit, până la revenirea stării de bine.
În cazul în care starea de rău persistă, este util să vă întindeți și să ridicați picioarele, pentru a ajuta la creșterea cantității de sânge ce ajunge la nivelul creierului. Nu se recomanda reluarea imediată a activității, deoarece poate apărea o nouă manifestare! Rămâneți așezați pentru cel puțin 30 minute.
În cazul în care sunteți martor la un astfel de episod, încurajați persoana care se simte rău, să se așeze. Dacă aceasta și-a pierdut conștiința și a căzut, ridicați picioarele deasupra nivelului inimii și așteptați să-și revină.
În cazul în care nu-și revine, apar alte semne (modificarea respirației, modificarea culorii feței, tremor etc) sau a suferit un traumatism, apelați serviciul de ambulanță.
Când este necesar un consult medical?
După primul episod este necesară o evaluare medicală neurologică pentru diagnostic și pentru a determina cauza sincopei. Medicul vă va întreba despre simptomele dvs. și vă va supune unui examen neurologic.
De cele mai multe ori, vor fi necesare analize de sânge și un consult cardiologic pentru a exclude o cauză cardiacă. Medicul cardiolog vă va face, în funcție de suspiciunea clinică, o electrocardiogramă sau investigații suplimentare precum ecocardiografie, test de efort sau monitorizare holter.
În cazul în care evaluarea inițială nu este concludentă, veți primi recomandarea de a efectua testul mesei inclinate – acesta este un test de provocare, în care pacientul este întins pe o masă care, apoi, va fi înclinată. Pacienții cu sincopa vaso-vagala vor avea o sincopă în cursul acestei investigații, stabilindu-se, astfel, diagnosticul.
Prognostic
Acesta depinde de cauza. În cazul sincopelor vaso-vagale, acestea se pot repeta dacă nu sunt evitați factorii declanșatori. De aceea, este foarte important un regim de viață echilibrat, cu regim alimentar sănătos, hidratare corespunzătoare și un program de exerciții fizice adecvat. Sincopele vaso-vagale nu afectează dezvoltarea și intelectul copiilor. Deși sunt evenimente dramatice pentru părinți, sunt inofensive, singurul pericol fiind reprezentat de traumatismele ce pot apărea în caz de cădere.
În cazul sincopelor de cauză cardiacă, prognosticul variază, iar tratamentul este recomandat de medicul cardiolog, în funcție de patologia descoperită.
Sfaturi utile pentru persoanele cu sincope
- hidratați-vă suficient;
- nu săriți nicio masă, evitați perioadele perioadele lungi între mese;
- evitați statul în picioare pentru perioade îndelungate, în special în spații aglomerate, nearisite.
În cazul în care nu puteți evita statul în picioare, stimulați întoarcerea venoasă și oxigenarea creierului prin diverse tehnici: - menținerea genunchilor ușor flexați;
- ridicarea repetată a degetelor și a picioarelor;
- flexarea brațelor;
- încrucișarea picioarelor.
Dr. Cristina Cazacu ⬤
Medic Specialist – Neurologie Pediatrică
- Supra-specializări: Neurologie Pediatrică
- Peste 4 ani experiență
- A ajutat peste 10 oameni pe Medic Chat
- Feedback excelent
- Răspunsuri rapide (tipic 2-4 ore)
- 6 testimoniale
“Doamna doctor a oferit raspunsuri detaliate, pertinente si rapide intrebarilor mele. S-a aratat cu adevarat interesata de binele copilului in cauza si nu a ezitat sa isi ofere cele mai bune sfaturi. Va multumesc!” (Bianca)
“Multumesc din nou pentru raspunsul prompt!Am sa urmez sfaturile dvs.Multa sanatate,asemenea!” (Ana Maria)
