Tumora benignă a creierului

Publicat pe 2 iulie 2020

Actualizat pe 20 iulie 2021

O tumoră benignă (necanceroasă) a creierului este o masă de celule care crește relativ lent în creier.

Ai nelămuriri cu privire la cazul tău?

Întreabă unul dintre cei peste 400 de doctori online

Rapid și ușor. Doctori verificați. Confidențial și anonim.

Scrie o întrebare

Tumorile cerebrale necanceroase tind să rămână într-un singur loc și nu se răspândesc. De obicei, nu se refac dacă toată tumora fost îndepărtată în siguranță în timpul operației. Dacă tumora nu poate fi înlăturată complet, există riscul ca ea să se refacă.

Tipuri și grade de tumori cerebrale necanceroase

Există multe tipuri diferite de tumori cerebrale necanceroase, care sunt legate de tipul de celule ale creierului afectate.

Exemplele includ:

• glioame – tumori ale țesutului glial care deține și susține celulele și fibrele nervoase
• meningioame – tumori ale membranelor care acoperă creierul
• nevroame acustice – tumori ale nervului acustic (cunoscute și sub denumirea de schwannom de nerv vestibular)
• craniofaringe – tumori de la baza creierului care sunt diagnosticate cel mai adesea la copii, adolescenți și adulți tineri
• hemangioblastoame – tumori ale vaselor de sânge ale creierului
• adenoame hipofizare – tumori ale glandei pituitare, o glandă de mărimea unui bob de mazăre situată imediat sub hipotalamus

Aflați mai multe informații despre diferitele tipuri de tumori cerebrale .

Tumorile cerebrale sunt clasificate de la 1 la 4 în funcție de cât de rapid cresc și se răspândesc și cât de probabil este ca acestea să se refacă după tratament. Tumorile cerebrale necanceroase sunt de gradul 1 sau 2, deoarece acestea tind să crească lent și este puțin probabil să se răspândească. Nu sunt canceroase și adesea pot fi tratate cu succes, dar sunt grave și pot pune viața în pericol.

Simptome

Simptomele unei tumori benigne (necanceroase) a creierului depind de dimensiunea acestuia și de locul în care se află în creier. Unele tumori cu creștere lentă nu pot cauza simptome la început. Când apar simptome, se datorează faptului că tumora pune presiune asupra creierului și împiedică o anumită zonă a creierului să funcționeze corect.

Presiune crescută asupra creierului

Simptomele obișnuite ale creșterii presiunii în creier includ:

• dureri de cap noi și persistente – care sunt uneori mai grave dimineața sau când vă apleacați sau tușiți
• greață și vărsături persistente
• somnolenţă
• probleme de vedere – cum ar fi vederea încețoșată, vedere dublă, pierderea unei părți a câmpului vizual (hemianopie) și pierderea temporară a vederii
• stări epileptice (crize) – care pot afecta întregul corp, sau este posibil să aveți doar ticuri nervoase într-o anumită zonă

Localizarea tumorii

Zonele creierului controlează diferite funcții, astfel încât simptomele unei tumori cerebrale vor depinde de locul în care se află aceasta.

De exemplu, o tumoare care afectează:

• lobul frontal – poate provoca modificări ale personalității, slăbiciune într-o parte a corpului și pierderea mirosului
• lobul temporal – poate provoca probleme de memorie, probleme de limbaj (afazie) și convulsii
• lobul parietal – poate provoca afazie, amorțeală sau slăbiciune într-o parte a corpului și probleme de coordonare (dispraxie), cum ar fi dificultate la îmbrăcare
• lobul occipital – poate provoca pierderea vederii pe o parte a câmpului vizual
• cerebel – poate provoca probleme de echilibru (ataxie), pâlpâirea ochilor (nistagmus) și vărsături
• trunchiul cerebral – poate provoca instabilitate și dificultăți de mers, slăbiciune facială, vedere dublă și dificultăți de vorbire (disartrie) și de glutiție (disfagie)

Diagnostic

Este important să consultați medicul de familie dacă aveți vreun simptom din cele de mai sus.

Deși este puțin probabil să aveți o tumoare, aceste tipuri de simptome trebuie să fie evaluate de medic, astfel încât să poată fi identificată cauza. Dacă medicul de familie nu este în măsură să găsească o cauză mai probabilă a simptomelor, acestea vă poate trimite la un neurolog pentru evaluări și teste suplimentare, cum ar fi scanarea creierului.

Examen neurologic

Medicul de familie sau neurologul pot testa sistemul nervos pentru a verifica probleme asociate cu o tumoră cerebrală.

Aceasta poate implica testarea:

• rezistenței brațului și a piciorului
• reflexelor, cum ar fi reflexul genunchiului
• auzului și vederii
• sensibilității pielii
• echilibrului și coordonării
• memoriei și agilității mentale, folosind întrebări simple sau calcule de aritmetică

Teste suplimentare

Alte teste pe care s-ar putea să le ajute la diagnosticarea unei tumori cerebrale includ:

• o scanare CT – unde sunt folosite razele X pentru o imagine detaliată a creierului
• o scanare RMN – unde imaginea detaliată a creierului tău este produsă folosind un câmp magnetic puternic
• o electroencefalogramă (EEG) – sunt atașați electrozi la nivelul scalpului pentru a înregistra activitatea creierului și pentru a detecta orice anomalii, dacă se suspectează că aveți stări epileptice

Dacă este suspectată o tumoră, poate fi efectuată o biopsie pentru a stabili tipul de tumoră și cel mai eficient tratament.

Sub anestezic, se face o gaură mică în craniu și se folosește un ac foarte fin pentru a preleva un eșantion de țesut tumoral. Este posibil să fie nevoie să stați la spital câteva zile după efectuarea unei biopsii, deși uneori este posibil să puteți merge acasă în aceeași zi.

Cauzele tumorilor cerebrale necanceroase

Nu se cunoaște cauza majorității tumorilor cerebrale necanceroase, acestea sunt mai probabile dacă:

• aveți peste 50 de ani
• aveți antecedente familiale de tumori cerebrale
• aveți o afecțiune genetică care crește riscul de a dezvolta o tumoră cerebrală necanceroasă – cum ar fi neurofibromatoza de tip 1 ,neurofibromatoza de tip 2 , scleroza tuberică, sindromul Turcot, sindromul Li-Fraumeni, sindromul von Hippel-Lindau și sindromul Gorlin
• ați făcut radioterapie

Tratament

Tumorile benigne (necanceroase) ale creierului pot fi, de obicei, îndepărtate cu succes în urma unei intervenții chirurgicale și de obicei nu se refac. Depinde dacă tumora poate să fie îndepărtată în totalitate. Dacă nu este îndepărtată în totalitate, este monitorizată prin scanări ale creierului sau tratate cu radioterapie.

Foarte rar, unele tumori necanceroase cu creștere lentă se refac după tratament și se pot transforma în tumori maligne ale creierului (canceroase), care au o creștere rapidă și pot să se răspândească.

Sunt necesare programări de control după tratament, pentru a monitoriza starea și a căuta semne de revenire a tumorii.

Planul de tratament

Există o serie de tratamente diferite pentru tumorile cerebrale necanceroase. Se fac numeroase studii în acest sens.

Unele persoane au nevoie doar de scanări repetate pentru a monitoriza tumora și a evalua orice creștere. Acesta este, de obicei, cazul în care o tumoră este depistată din întâmplare.

Unii oameni vor avea nevoie de intervenție chirurgicală, în special dacă au simptome severe sau progresive, dar uneori se folosesc tratamente nechirurgicale.

În îngrijirea pacientului este implicat un grup de specialiști diferiți, o echipă multidisciplinară. Aceștia vor recomanda cea mai bună opțiune de tratament, dar decizia finală este a pacientului.

Înainte de a merge la spital pentru a discuta despre opțiunile de tratament, este utilă o listă de întrebări pe care doriți să le puneți. De exemplu, să aflați avantajele și dezavantajele tratamentelor specifice.

Intervenția chirurgicală

Intervenția chirurgicală este principalul tratament pentru tumorile cerebrale necanceroase. Scopul este de a îndepărta cât mai mult din tumoră în condiții de siguranță, fără a deteriora țesutul din jur.

În cele mai multe cazuri, se va efectua o procedură numită craniotomie. Majoritatea operațiilor sunt efectuate sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că pacientul este inconștient în timpul procedurii. În unele cazuri este necesar să fiți conștienți și să răspundeți la întrebări, caz în care va fi utilizată anestezia locală.

Va fi rasă o zonă a scalpului și va fi tăiată o secțiune de craniu ca o clapetă, pentru a avea acces la creier și tumora de dedesubt. Chirurgul va îndepărta tumora și va fixa clapeta osoasă la loc cu șuruburi metalice.

Dacă nu este posibilă eliminarea întregii tumori, este posibil să fie nevoie de un tratament suplimentar cu chimioterapie sau radioterapie.

Radiochirurgie

Unele tumori sunt localizate adânc în interiorul creierului și sunt dificil de îndepărtat fără a deteriora țesutul din jur. În aceste cazuri, se poate folosi un tip special de radioterapie numită radiochirurgie stereotactică.

În timpul radiochirurgiei, fascicule minuscule de radiații cu energie mare sunt concentrate asupra tumorii pentru a ucide celulele anormale. Tratamentul constă într-o ședință, recuperarea este rapidă și nu este de obicei necesară rămânerea peste noapte în spital.

Radiochirurgia este disponibilă doar în centre specializate. Este potrivită doar pentru unii pacienți, pe baza caracteristicilor, locațiilor și dimensiunii tumorii acestora.

Chimioterapie și radioterapie

Chimioterapia convențională este folosită ocazional pentru a micșora tumorile cerebrale necanceroase sau pentru a ucide orice celule rămase în urma operației.

Radioterapia implică utilizarea unor doze controlate de radiații cu energie mare, de obicei razele X, pentru a ucide celulele tumorale.

Chimioterapia este mai rar folosită pentru tratarea tumorilor cerebrale necanceroase. Este un tratament puternic, care ucide celulele tumorale și poate fi administrat sub formă de tabletă, injecție sau picurare în venă.

Efectele secundare ale acestor tratamente pot include oboseală, căderea părului, greață și înroșirea pielii.

Medicamente pentru tratarea simptomelor

Se poate administra un medicament pentru a ajuta la tratarea unora dintre simptome, înainte sau după operație, inclusiv:

• anticonvulsivante, pentru prevenirea stărilor epileptice (crize)
• corticosteroizi, pentru a reduce umflarea în jurul tumorii, ceea ce poate ameliora unele dintre simptome și operația devine mai ușoară
• calmante, pentru tratarea durerilor de cap
• anti-emetice, pentru a preveni vărsăturile

Recuperarea după tratament

După tratament, este posibil să aveți probleme persistente, cum ar fi convulsii și dificultăți de vorbire și mers. Este posibil să aveți nevoie de tratament de susținere care să vă ajute să vă recuperați sau să vă adaptați la aceste probleme.

În cele din urmă, mulți oameni își pot relua activitățile normale, inclusiv munca și sportul, dar poate dura un timp.

S-ar putea să vă fie util să vorbiți cu un consilier dacă doriți să vorbiți despre aspectele emoționale ale diagnosticului și tratamentului dumneavoastră.

Întrebări frecvente despre tumorile craniene necanceroase

[1] NHS

Articol redactat de Adrian Stoianovici