Publicat pe 27 august 2020
Actualizat pe 21 iulie 2021
Când un medic vă sugerează analize de sânge în timpul unui control de rutină, obiectivul acestuia este să afle cât de bine funcționează organismul dvs. și să diagnosticheze boli precum diabetul sau bolile de inimă care ar putea să nu aibă simptome evidente. O analiză de sânge este ca un indicator care dezvăluie starea de sănătate a organismului dvs.
Ai nelămuriri cu privire la cazul tău?
Întreabă unul dintre cei peste 400 de doctori online
Rapid și ușor. Doctori verificați. Confidențial și anonim.
Scrie o întrebareConținut
Ce sunt analizele de sânge?
Analizele de sânge reprezintă o parte esențială a asistenței medicale de rutină și de preventive. De cele mai multe ori, un medic va sugera realizarea unor analize de sânge înainte sau după o examinare fizică. De asemenea, un medic poate recomanda analize de sânge pentru a evalua condițiile specifice.
Testarea regulată a sângelui este una dintre cele mai importante modalități de a urmări bunăstarea fizică generală, conform studiilor. Analizarea sângelui la intervale de timp regulate vă permite să vedeți modul în care corpul dvs. se schimbă în timp și vă poate ajuta să luați decizii medicale.
Cele mai importante analize de sânge
Analiza completă a sângelui (Hemoleucograma)
O analiză completă a sângelui verifică nivelurile fiecărei componente importante a sângelui dumneavoastră. Componentele importante măsurate prin acest test includ numărul de globule roșii, hemoglobina și hematocrit.
Componenta sângelui | Interval normal |
Celule roșii | bărbați: 4,32–5,72 milioane celule / mcL; femei: 3,90–5,03 milioane de celule / mcL |
Celule albe | 3.500 până la 10.500 celule / mcL |
Trombocite | 150.000 – 450.000 / mcL |
Hemoglobina | bărbați: 13,5–17,5 g/dL ; femei: 12,0-15,5 g/dL |
Hematocrit | bărbați: 38,8 – 50,0 % ; femei: 34,9-44,5% |
Nivelurile anormale ale acestor componente pot indica:
- deficiențe nutritive, cum ar fi vitamina B-6 sau B-12;
- deficiență de fier;
- probleme ale măduvei osoase;
- inflamația țesuturilor;
- infecţie;
- afecțiuni cardiace;
- cancer.
Analiza glicemiei
- Ce măsoară: nivelul de glucoză (zahăr) din sânge. Glicemia crescută este un semn că organismul nu produce suficientă insulină – hormonul care mută zahărul în celule pentru a fi utilizat pentru energie. O altă posibilitate este că organismul nu folosește insulina eficient. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot indica faptul că aveți diabet sau prediabet.
- Cât de des este nevoie să fiți testat: Medicul trebuie să vă verifice nivelul de glucoză în condiții de repaus sau hemoglobină glicozilată (HbA1C) – o medie a glicemiei în ultimele trei luni – o dată pe an, sau mai des dacă aveți tensiunea arterială ridicată.
- Valoare normală: mai puțin de 100 miligrame per decilitru (mg / dL) la un test de zahăr din sânge și un HbA1C mai mic de 5,7%.
- Ce trebuie să faceți dacă valorile dvs. sunt ridicate: Dacă sunteți la limita, prediabetul variază între 100 și 125 mg / dL, schimbările în stilul de viață vă pot împiedica să progresați până la diabet complet. Să mănânci o dietă sănătoasă, să slăbești, plus să obții cel puțin 150 de minute de exerciții pe săptămână îți pot reduce riscul de a face diabet de tip 2 la jumătate.
Panoul metabolic
Panou metabolic de bază
Panoul metabolic de bază verifică nivelurile anumitor compuși în sânge, cum ar fi:
- electroliți;
- calciu;
- glucoză;
- sodiu;
- potasiu;
- dioxid de carbon;
- clorură;
- azot din uree de sânge;
- creatinina;
Acest test necesită să repaus alimentar cel puțin opt ore înainte de a efectua analiza.
Panou metabolic complet
Un panou metabolic complet include toate măsurătorile unui panou metabolic de bază, precum și proteine și substanțe suplimentare legate de funcția hepatică:
- albumină;
- proteine totale;
- fosfatază alcalină (ALP);
- alanina aminotransferază (ALT);
- aspartat aminotransferaza (AST);
- bilirubina;
Aceleași concluzii pot fi trase din ambele panouri metabolice pentru aceleași substanțe pe care le acoperă un panou metabolic de bază. Alte niveluri anormale pot indica, de asemenea, condiții de bază, cum ar fi:
Niveluri ridicate | Niveluri scăzute | |
ALP | • blocarea conductelor biliare • ciroză • inflamația vezicii biliare • calculi biliari • hepatită • boala Paget | • tulburări ale metabolismului osos • probleme cardiace • subnutriție • deficiență de zinc |
ALT | • ciroză • hepatită • cancer de ficat • leziuni hepatice | Considerat normal |
AST | • ciroză • afecțiuni ale inimii • hepatită • mononucleoza • (mono)pancreatită | Considerat normal |
Bilirubina | • distrugerea anormală a globulelor roșii (hemoliză) • reacții adverse la medicamente • blocarea conductelor biliare • Sindromul lui Gilbert • hepatită | Nu este un motiv de îngrijorare |
Panoul lipidic (Colesterolul)
Acest test verifică nivelurile celor două tipuri de colesterol:
- lipoproteină cu densitate mare (HDL) sau colesterol „bun”
- lipoproteină cu densitate mică (LDL) sau colesterol „rău”
HDL este „bun”, deoarece elimină substanțele nocive din sânge și ajută ficatul să le descompună în deșeuri. LDL este „rău”, deoarece poate determina apariția plăcilor în artere, crescând, astfel, riscul bolilor de inimă. Este necesar un repaus alimentar de cel puțin 8 ore înainte de acest test.
Intervalele pentru fiecare tip:
Valoare ridicată | Valoare scăzută | |
HDL | > 60 mg/dL | bărbați: < 40 mg/dL; femei: < 50 mg/dL |
LDL | > 160 mg/dL | < 100 mg/dL |
Există riscuri?
Medicii consideră, de obicei, analizele de sânge ca fiind sigure, cu risc minim de infecție în locul testării de sânge. Orice pacient care prezintă semne de infecție la locul injecției, cum ar fi inflamația, umflarea, roșeața și febra, trebuie să se adreseze medicului.
Rareori poate apărea sângerare excesivă. Persoanele care folosesc tratamente anticoagulante sau care prezintă alte afecțiuni care provoacă sângerare excesivă sunt mai susceptibile să experimenteze acest lucru. Pacienții pot discuta orice potențială problemă cu privire la reacțiile adverse cu medicul lor înainte de a realiza analize de sânge.
Ce se întâmplă în timpul unei analize de sânge?
Un test de sânge implică, de obicei, prelevarea unei probe de sânge dintr-un vas de sânge aflat în braț. Brațul este o parte convenabilă de utilizat a corpului, deoarece poate fi ușor descoperit. Locul obișnuit pentru prelevarea unei probe este interiorul cotului sau încheieturii, unde venele sunt relativ aproape de suprafață.
Probele de sânge de la copii sunt adesea prelevate din spatele mâinii. Pielea lor poate fi amorțită cu un spray sau cu o cremă specială înainte de prelevarea probei.
O bandă strânsă este de obicei pusă în jurul brațului superior. Aceasta strânge brațul, încetinind temporar fluxul de sânge și determinând umflarea venei. Acest lucru facilitează prelevarea unui eșantion. Înainte de a lua proba, medicul sau asistenta poate curăța zona pielii cu un șervețel antiseptic.
În vena se introduce un ac atașat la o seringă sau un recipient special. Seringa este utilizată pentru a extrage o mostră de sânge. Puteți simți o ușoară senzație neplăcută pe măsură ce acul intră, dar nu trebuie să fie dureroasă. Când s-a prelevat proba, banda va fi eliberată, iar acul va fi îndepărtat. Presiunea se aplică pe piele timp de câteva minute folosind un tampon de vată.
Cum să vă pregătiți pentru o analiză de sânge?
Recomandări privind modul de pregătire pentru analizele de sânge:
- Evitați să consumați lichide sau alimente timp de 8-12 ore înainte de test. Puteți consuma doar apă.
- Nu trebuie să mâncați cu 3 ore înaintea testului sanguin.
- Consumați alimente slabe în grăsimi și evitați mâncarea prăjită și alcoolul cu 1-2 zile înainte de testare.
- Nu fumați cu o oră înainte de testare.
- Nivelurile de enzimă și hormoni variază în funcție de perioada zilei, deci aceste teste trebuie efectuate înainte de ora 10 dimineața, cu excepția cazului în care medicul dumneavoastră indică altfel.
- Evitați orice activitate fizică și stresul înainte de analiza de sânge. Este recomandat să vă calmați și să vă relaxați timp de 10-15 minute înainte de procedură.
- Dacă intenționați să începeți să utilizați medicamente, efectuați teste înainte sau după tratament și nu mai devreme de 10-14 zile după tratament. Dacă luați orice medicament, informați medicul sau specialistul de laborator.
- Analizele de sânge nu sunt recomandate după masaj, reflexoterapie sau fizioterapie.
- Hormonii femeilor fluctuează în timpul ciclului menstrual și aceste fluctuații pot influența rezultatele testelor hormonale. Din acest motiv, în timpul pregătirii pentru un test de hormoni sexuali, este necesar să indicați faza perioadei menstruale și să urmați recomandările medicului.
- La testarea sângelui pentru infecții, este necesar să se țină seama de stadiul dezvoltării infecției și de starea de imunitate. Un rezultat negativ al testului nu arată neapărat că nu există infecție. Dacă rezultatele testelor de laborator provoacă îndoieli, este necesară repetarea testul în 3-5 zile. Cel mai bine este să efectuați teste de infecție la 10-14 zile de la debutul bolii, când producția de anticorpi este cea mai activă.
Întrebări frecvente
În funcție de testul efectuat, majoritatea testelor sunt finalizate și raportate în termen de aproximativ 24 de ore de la primirea probei pentru testare. Anumite teste durează de la câteva zile la săptămâni.
Multe lucruri pot afecta anumite rezultate ale analizelor de sânge, cum ar fi:
• activitatea fizică intensă
• unele alimente (cum ar fi avocado sau nucile)
• arsurile solare
• răceala sau infecțiile.
• contactul sexual
• unele medicamente
[1] NHS [2] Healthline [3] MedicalNewsToday [4] Health Harvard
Articol redactat de Adrian Stoianovici