Cateterizarea cardiacă și angiografia coronariană

Publicat pe 27 iulie 2020

Actualizat pe 21 iulie 2021

Cateterizarea cardiacă este o procedură de diagnosticare invazivă care oferă informații importante despre structura și funcțiile inimii.

Ai nelămuriri cu privire la cazul tău?

Întreabă unul dintre cei peste 400 de doctori online

Rapid și ușor. Doctori verificați. Confidențial și anonim.

Scrie o întrebare

De obicei, implică scanarea cu raze X a arterelor inimii (artere coronariene) folosind o tehnică numită angiografie coronariană sau arteriografie. Imaginile rezultate sunt cunoscute sub numele de angiograme coronariene sau arteriograme.

Când este necesară o angiografie coronariană

Cateterizarea cardiacă și angiografia coronariană pot oferi informații importante despre inimă și vasele de sânge din jur care o alimentează. Acest lucru poate ajuta la diagnosticarea unor afecțiuni ale inimii, planificarea viitoarelor tratamente și efectuarea anumitor proceduri.

Inima are patru camere. Cele două camere mai mici din partea de sus se numesc atrii iar cele două camere mai mari din partea de jos se numesc ventricule. Fiecare ventricul are două valve, pentru a controla fluxul de sânge în și în afara acestuia.

Prin cateterizarea cardiacă, cmedicul vă poate spune cât de bine funcționează valvele și camerele inimii. Procedura poate oferi, de asemenea, informații importante despre tensiunea arterială.

Angiografia coronariană oferă imagini video (angiograme) care pot arăta dacă vasele de sânge din jurul inimii sunt îngustate sau blocate. Este posibil să aveți nevoie de tratament dacă există zone înguste sau blocaje.

Diagnosticarea unor afecțiuni ale inimii

Cateterizarea cardiacă și angiografia coronariană pot fi utilizate pentru a ajuta la diagnosticarea mai multor afecțiuni cardiace:

• boli coronariene – atunci când acumularea de substanțe grase în arterele coronare afectează alimentarea inimii;
• atacuri de cord – urgențe medicale grave în care alimentarea cu sânge a inimii este brusc blocată, de obicei de un cheag de sânge;
• angina – o durere toracică cauzată de o restricție în alimentarea cu sânge a inimii;
• boli cardiace congenitale la copii – o serie de defecte din naștere care afectează funcționarea normală a inimii;
• boli ale valvelor inimii – probleme cu funcționarea uneia sau mai multor valve ale inimii;
• cardiomiopatii – boli ale mușchiului cardiac, care sunt uneori moștenite.

Tratarea unor probleme cardiace

Angiografia coronariană este de asemenea folosită înainte sau în timpul anumitor tratamente. De exemplu, poate fi folosită dacă trebuie să faceți:

• o angioplastie coronariană sau intervenție coronariană percutanată – o procedură pentru lărgirea arterelor coronare blocate sau îngustate
• bypass coronarian – o intervenție chirurgicală pentru a devia sângele în jurul arterelor îngustate sau înfundate și a îmbunătăți fluxul de sânge către inimă
• o operație pentru repararea sau înlocuirea valvelor inimii

Cum se realizează

Înainte de procedură

În primul rând este nevoie de o evaluare pentru a vă asigura că operația este posibilă. În timpul evaluării preoperatorii, este posibil să faceți analize de sânge și un control general al stării de sănătate.

Înainte de efectuarea procedurii, trebuie să spuneți medicului dacă:

• aveți alergii
• luați vreun medicament – fie pentru o problemă cardiacă, fie pentru o altă afecțiune medicală

Vi se va spune dacă trebuie să continuați să luați medicamentele sau dacă trebuie să vă opriți. Nu trebuie să încetați să luați medicația prescrisă decât dacă vi se spune acest lucru. De asemenea, vi se poate cere să nu mâncați și să nu beți nimic timp de câteva ore înainte de procedură.

Utilizarea de anestezice

Procedura se desfășoară de obicei sub anestezic local, deci pacientul este treaz în timp ce se desfășoară procedura, dar zona în care este introdus cateterul (fie inghinal, fie în zona brațului) va fi amorțită.

De asemenea, vi se poate oferi opțiunea de a vi se administra un sedativ. Acesta vă face să vă simțiți somnoroși și relaxați și suficient de conștienți pentru a răspunde instrucțiunilor. De exemplu, vi se cere să respirați adânc și să vă mențineți respirația în anumite momente în timpul procedurii.

Anestezia generală este uneori folosită atunci când procedura se efectuează asupra copiilor mici. Acest lucru se datorează faptului că acestora le este greu să rămână nemișcați în timpul procedurii

Monitorizarea inimii

Pe toată durata procedurii veți fi atașați la un dispozitiv EKG. Un EKG înregistrează ritmul inimii și activitatea electrică a acesteia.

O serie de electrozi (mici discuri metalice) sunt așezați pe brațe, picioare și piept. Electrozii sunt conectați la o mașină care înregistrează semnalele electrice ale fiecărei bătăi a inimii.

Procedura de angioplastie coronariană

Dacă nu aveți nevoie de alte proceduri, cum ar fi angioplastia cu balon, cateterizarea cardiacă și angiografia coronariană trebuie să dureze aproximativ o jumătate de oră.

După intrarea în laboratorul de angiografie, vi se va cere să vă întindeți pe o masă specială. Veți fi acoperiți cu un câmp steril și vi se va administra o injecție de anestezic local pentru a amortiza zona, deci procedura nu ar trebui să fie dureroasă.

Va fi făcută o mică incizie în zona inghinală sau a brațului și se introduce un tub fin numit teacă pentru a menține vasul de sânge deschis. Cateterul va fi deplasat prin vasele de sânge și în inimă, folosind o ghidare cu ajutorul radiografiei.

Prin cateter se injectează o cantitate mică de colorant numită mediu de contrast și va fi măsurată presiunea din inimă.

Pe măsură ce se injectează colorantul, puteți simți o senzație de căldură care trece rapid. De asemenea, puteți experimenta o senzație de căldură în zona inghinală care se simte ca și cum v-ați udat, sau poate simțiți un gust metalic în gură. Nu este nimic de care să vă faceți griji și veți fi avertizați când vă așteptați la aceste lucruri.

Nu veți simți cateterul ghidat prin vasele de sânge.

O serie de imagini cu raze X sunt preluate din inimă și vasele de sânge din jurul ei. Acestea se numesc angiograme și vor fi stocate pe un computer.

În anumite circumstanțe (de exemplu, dacă arterele sunt blocate) cardiologul poate decide efectuarea unei angioplastii cu balon (o procedură pentru lărgirea arterelor blocate). Aceasta se va efectua imediat și se va crește durata procedurii cu aproximativ o oră. Acest lucru ar fi trebuit să fie discutat dinainte, cu excepția cazului în care este necesară ca procedură de urgență.

După procedură

De obicei, veți putea ieși din spital în aceeași zi în care ați făcut o angiografie coronariană, după o perioadă de odihnă și observație.

Majoritatea oamenilor se simt bine după o zi sau câteva zile după procedură, deși s-ar putea să vă simțiți un pic obosiți după aceea și locul plăgii este probabil să fie sensibil până la o săptămână. Vânătăile pot dura câteva săptămâni.

De obicei, vi se va recomanda să evitați anumite activități, precum scăldatul, șofatul și ridicarea obiectelor grele, timp de o zi sau două după procedură.

În timp ce vă recuperați, este important să vă uitați la semne ale unor probleme. Trebuie să solicitați asistență medicală imediată dacă umflătura de la locul rănii se înrăutățește sau dacă întâmpinați sângerare excesivă sau probleme de circulație la nivelul membrelor.

Riscuri

Cateterizarea cardiacă și angiografia coronariană sunt de obicei proceduri foarte sigure. Totuși, la fel ca în cazul tuturor procedurilor medicale, există câteva riscuri, inclusiv:

• reacție alergică la colorantul de contrast – acest lucru este neobișnuit, dar ar trebui să discutați despre alergiile pe care le aveți cu cardiologul înainte de a efectua procedura
• sângerare sub pielea în care a fost introdus cateterul – acest lucru ar trebui să se oprească după câteva zile, dar trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră dacă vă preocupă
• vânătăi – este obișnuit să aveți vânătăi în zona inghinală sau în braț câteva săptămâni

Complicații grave

În cazuri foarte rare, pot apărea complicații mai grave ale angiografiei coronariene. Acestea includ:

• deteriorarea arterei din braț sau zona inghinală în care s-a introdus cateterul, posibil ca alimentarea cu sânge a membrelor să fie afectată
• atac de cord – o urgență medicală gravă în care alimentația cu sânge a inimii este brusc blocată
• accident vascular cerebral – o afecțiune medicală gravă care apare atunci când alimentarea cu sânge a creierului este întreruptă
• deteriorarea rinichilor cauzată de colorantul de contrast- conform unor studii
• deteriorarea țesuturilor cauzate de radiațiile cu raze X dacă procedura este prelungită
• deces

Se estimează că riscul unei complicații grave este mai mic de 1 la 1.000. Persoanele cu probleme cardiace grave sunt cele mai expuse riscurilor. Cardiologul ar trebui să discute cu dumneavoastră riscurile înainte de procedură.

Recuperare

După o cateterizare cardiacă și angiografie coronariană, pulsul și tensiunea arterială vor fi verificate și înregistrate. O asistentă va verifica dacă există vreo sângerare în punctul în care a fost introdus cateterul.

Dacă s-a introdus cateterul în braț, ar trebui să vă puteți așeza imediat și s-ar putea să vă plimbați curând.

Dacă s-a introdus cateterul în zona inghinală., vi se va cere să stați culcați și după ce sângerarea s-a oprit. Dacă totul decurge bine, vi se va cere să vă stați așezați câteva ore și ar trebui să vă puteți ridica și să vă plimbați la scurt timp după aceea.

Spuneți dacă vă simțiți rău în orice moment după procedură.

Revenirea acasă

Majoritatea pacienților pot să meargă acasă în aceeași zi în care se efectuează procedura, deși va trebui să fiți însoțiți. De asemenea, ar trebui să vă asigurați că cineva rămâne peste noapte în cazul în care întâmpinați probleme.

Sfaturi privind recuperarea

Înainte de a ieși din spital, veți fi sfătuit despre lucruri de făcut sau de evitat:

• evitați să faceți baie în cadă o zi sau două. Puteți face duș, dar încercați să mențineți rana cât mai uscată;
• dacă aveți un pansament în zona inghinală, acest poate fi îndepărtat a doua zi după procedură și nu trebuie înlocuit de obicei;
• nu conduceți până când medicul nu vă spune că este sigur să faceți acest lucru, ceea ce poate să fie după 3 zile;
• evitați sporturile, activitățile fizice excesive sau să ridicați greutăți timp de aproximativ 2 zile.

Sunați la medicul de familie sau la serviciul de urgență dacă aveți îngrijorări cu privire la procedură sau recuperare în general.

Când trebuie să solicitați ajutor medical

Contactați medicul de familie dacă întâmpinați:

• orice intensificare a durerii, umflături, roșeață sau scurgeri la locul plăgii
• o umflătură tare și sensibilă (mai mare decât dimensiunea unui bob de mazăre) sub pielea din jurul plăgii
• temperatură ridicată (febră)
• decolorare, răceală sau amorțeală la nivelul piciorului sau al brațului pe aceeași parte a corpului în care a fost introdus cateterul; dacă aveți sângerări din rană, aplicați presiune pe zonă.

Dacă sângerarea din rană nu se oprește sau repornește după aplicarea presiunii timp de 10 minute, sunați la 112 și solicitați o ambulanță.

Primirea rezultatelor

În funcție de rezultate, vi se poate recomanda:

• să luați medicamente pentru a vă trata afecțiunile inimii
• să faceți o angioplastie coronariană (o procedură pentru lărgirea arterelor coronare)
• o intervenție cardiacă, cum ar fi bypassul coronarian (o procedură chirurgicală pentru a devia sângele în jurul arterelor înfundate)

Întrebări frecvente despre angioplastia coronariană

[1] NHS

Articol redactat de Adrian Stoianovici