Publicat pe 20 iulie 2020
Actualizat pe 21 iulie 2021
Screeningul mamar are scopul de a depista cancerul de sân în stadii incipiente. Acesta utilizează un test cu raze X numit mamografie, care poate detecta cancerul atunci când nu poate fi văzut sau simțit.
Ai nelămuriri cu privire la cazul tău?
Întreabă unul dintre cei peste 400 de doctori online
Rapid și ușor. Doctori verificați. Confidențial și anonim.
Scrie o întrebareCancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer la femei în România. Majoritatea femeilor diagnosticate cu cancer de sân au peste 50 de ani, însă există un număr considerabil de cazuri și în cazul femeile mai tinere. Dacă este detectat precoce, tratamentul are o rată mai mare de succes și există șanse considerabile de recuperare.
Aproximativ 1 din 8 femei sunt diagnosticate cu cancer de sân în timpul vieții, șansele de recuperare fiind mult mai mari dacă este detectat într-un stadiu incipient. Din acest motiv, este vital ca femeile să execute verificări ale sânilor în mod regulat, pentru a putea observa orice schimbare și să se consulte cu medicul în cazul în care există modificări. Este recomandat să se execute un screening mamar la intervale de maximum 3 ani.
Conținut
Când se recomandă screeningul mamar
Femeile care au vârste cuprinse între 50 și 70 de ani și prezintă un risc mai crescut de a dezvolta cancer mamar, pentru acestea fiind recomandată o scanare la fiecare 3 ani.
De asemenea, pot exista mai mulți factori ce ar putea duce la suspiciuni de a dezvolta cancer mamar.
Istoric familial de cancer de sân
Dacă există suspiciuni de a avea un risc crescut de cancer de sân deoarece aveți antecedente familiale de cancer de sân (de sex feminin sau de sex masculin) sau de cancer ovarian, discutați cu medicul pentru a putea fi trimis la o clinică unde puteți realiza screeningul mamar.
De asemenea, vi se poate recomanda și testarea genetică, dacă medicul consideră că este adecvat.
Screening pentru femeile cu risc crescut de cancer mamar
Dacă s-a constatat că aveți un risc crescut de a dezvolta cancer de sân, este posibil să vă fie recomandate scanări RMN sau mamografii anuale, în funcție de vârstă și de nivelul specific de risc.
Scanările RMN sunt uneori utilizate în loc de mamografii, deoarece favorizează detecția cancerului de sân dacă țesutul mamar este dens.
Beneficii și riscuri
Screening-ul ajută la depistarea cancerului de sân într-un stadiu incipient. Există însă anumite riscuri.
Beneficiile screeningului mamar
Scanarea sânilor ajută la identificarea timpurie a cancerului de sân. Cu cât afecțiunea este mai incipientă, cu atât sunt mai mari șansele de succes ale tratamentului. De asemenea, dacă cancerul de sân este detectat într-un stadiu incipient se poate evita mastectomia (îndepărtarea sânului) sau chimioterapia.
Riscurile screeningului mamar
Tratament inutil
Unele femei care au fost depistate cu cancer de sân în urma screeningului mamar vor urma tratamentul necesar înlăturării acestei afecțiuni, deși există posibilitatea să nu fi întâmpinat de-a lungul vieții probleme din cauza lui dacă nu era depistat.
Disconfort
În urma screeningului, aproximativ 1 din 25 de femei vor fi rechemate pentru o evaluare ulterioară, însă nu înseamnă că au fost automat diagnosticate cu cancer. Este posibil ca prima mamografie să fie neclară.
S-a dovedit că majoritatea femeilor care primesc un rezultat anormal de screening nu suferă de cancer de sân. Aceste femei sunt supuse unui stres inutil.
Aproximativ 1 din 4 femei care sunt rechemate pentru o evaluare ulterioară sunt diagnosticate cu cancer de sân.
Diagnostic greșit
Există șanse să primiți un rezultat mamografic negativ (zona sânului este curată) atunci când de fapt cancerul este prezent. Screening-ul mamar indică cele mai multe cazuri de cancer de sân, însă la o incidență de 1 din 2.500 poate indica un diagnostic greșit.
Expunere la radiații
Mamografie este un tip de scanare cu raze X, iar razele X pot în rare cazuri să provoace cancer. În timpul unei mamografii, sânii sunt expuși la o cantitate mică de radiații (0,4 milisieverts, sau mSv).
Pentru comparație, o persoană este expusă la o doză de 2,2 mSv pe an din radiații naturale. Însă, se consideră că beneficiile screeningului și detectării precoce depășesc riscurile de a face o mamografie.
Compararea beneficiilor și riscurilor posibile ale screeningului mamar
Există dezbateri despre câte vieți sunt salvate prin această scanare a sânului și câte femei sunt diagnosticate cu cancer inactiv care nu le-ar fi pus viața în pericol.
Salvează vieți împotriva cancerului de sân
Screening-ul salvează aproximativ o viață prin depistarea cancerului de sân la fiecare 200 de femei care sunt examinate.
Depistarea cancerului inofensiv
Aproximativ 3 din 200 de femei examinate la fiecare 3 ani (din intervalul de vârstă 50-70 de ani) sunt diagnosticate cu cancer asimptomatic care nu ar fi devenit niciodată un pericol pentru viața persoanei respective.
Interpretarea rezultatelor
În general, pentru fiecare caz în care screeningul a salvat o viața de cancerul de sân, aproximativ 3 femei sunt diagnosticate cu un cancer care nu ar fi devenit niciodată periculos. Cercetătorii încearcă să găsească modalități mai bune de a spune care sunt cazurile în care cancerul va pune viața în pericol.
Riscul de cancer mamar
Cauzele cancerului de sân nu sunt pe deplin înțelese, ceea ce face dificil să se spună ce influențează dezvoltarea cancerului de sân. Există însă factori de risc care pot crește probabilitatea de a dezvolta cancer de sân. Unii factori sunt ereditari sau genetici și nu se poate interveni, însă există unele aspecte ce pot ajuta în această direcție.
Procedura de screening mamar
Screeningul mamar presupune existența unei radiografii (mamografie) la o clinică specială sau la unitatea mobilă de screening mamar.
Înainte de procedură
Trebuie să contactați clinica la care veți susține screeningul mamar înainte de programare în anumite situații:
- Dacă aveți o dizabilitate fizică sau nu puteți urca scări – acest lucru este necesar pentru a oferi clinicii posibilitatea să vă ajute în această direcție.
- Dacă aveți implanturi mamare – mamografia poate fi mai puțin eficientă la femeile care au implanturi mamare, deoarece razele X nu pot pătrunde prin implant către țesutul mamar din spate. De obicei, veți putea face mamografie, dar anunțați personalul clinicii în prealabil.
- Dacă ați realizat recent o mamografie, sunteți gravidă sau alăptați – vi se poate recomanda să întârziați screeningul la sân.
În ziua screeningului
În primul rând, persoana care va realiza mamografia vă va explica care este procedura, apoi va plasa sânul pe aparatul mamograf și va coborî ușor o placă de plastic ușor, dar ferm, pentru a-l aplatiza. Acest lucru vă ajută să vă mențineți sânul nemișcat în continuare și vă asigură o radiografie clară. Vor fi realizate 2 raze X ale fiecărui sân – una de sus și una din lateral.
Persoana care va realiza mamografia va merge în spatele unui ecran în timp ce sunt efectuate radiografiile. Pe parcursul screeningului trebuie să stați nemișcată timp de câteva secunde pentru fiecare scanare.
Majoritatea femeilor consideră că procedura este incomodă și uneori poate fi dureroasă. Compresia este însă necesară pentru a asigura claritatea mamografiei. Orice disconfort este de scurtă durată.
Programarea în sine durează mai puțin de jumătate de oră și mamografia durează câteva minute.
Rezultate
După ce se realizează radiografia sânilor, rezultatul este verificat pentru a observa dacă există posibile anomalii. Veți primi rezultatele mamografiei în termen de 2 săptămâni de la programare.
Există 3 tipuri de rezultate posibile:
Rezultat satisfăcător
Aceasta înseamnă că mamografia nu a prezentat niciun semn de cancer. Se recomandă să reveniți la control într-o perioadă de cel mult 3 ani deși mamografia a ieșit corespunzător. Nu pierdeți din vedere că în timp se pot dezvolta anomalii, așadarinformați imediat medicul dacă observați modificări ale sânului.
Aproximativ 96 din 100 de femei examinate obțin un rezultat satisfăcător.
Rezultat anormal
Unele femei vor avea nevoie de mai multe teste, deoarece obțin un rezultat anormal. Dacă sunteți chemată înapoi pentru mai multe teste este posibil să refaceți examinarea sânului. De asemenea, este posibil să realizați o biopsie – un eșantion mic din țesut este prelevat de la sân pentru a fi verificat la un microscop.
De obicei, veți obține rezultatele într-o săptămână.
Pentru una din 4 femei cu un rezultat anormal de screening se va confirma cazul de cancer.
Rezultat neclar
Uneori, pot apărea și probleme tehnice – mamografia nu este suficient de clară pentru a putea fi citită. Dacă se întâmplă acest lucru, vi se va repeta examinarea pentru a obține o imagine mai clară a sânului.
Dacă aveți cancer de sân
Dacă se depistează cancer de sân, acesta poate fi neinvaziv sau invaziv.
Cancerul de sân neinvaziv
Aproximativ 1 din 5 femei diagnosticate prin screening vor avea cancer de sân neinvaziv. În acest caz există celule canceroase în sân, dar se găsesc doar în interiorul canalelor (tuburi) interne și nu s-au răspândit mai departe. Aceasta se mai numește și carcinom ductal in situ (DCIS).
La unele femei, celulele canceroase rămân în interiorul canalelor, dar există probabilitatea să se extindă în scurt timp și la țesutul împrejurător. Medicii nu pot spune dacă cancerele de sân neinvazive se vor extinde.
Cancerul mamar invaziv
Aproximativ 4 din 5 femei diagnosticate cu cancer de sân prin screening au cancer invaziv. Acesta este cancerul care este crescut din canale și în sânul propriu-zis. Majoritatea cancerelor de sân invazive se vor răspândi în alte părți ale corpului dacă sunt lăsate netratate.
Întrebări frecvente despre screeningul mamar
Cel mai important test de screening pentru cancerul de sân este mamografia. Mamografia este o radiografie a sânului. Poate detecta cancerul de sân cu până la doi ani înainte ca tumora să fie resimțită de pacientă sau de medic.
Pentru un risc mediu de cancer la sân, femeile cu vârsta cuprinsă între 50 și 54 de ani ar trebui să facă mamografii în fiecare an. Femeile în vârstă de peste 55 de ani ar trebui să treacă la mamografii la fiecare 2 ani sau screening cu mamografie și examen clinic mamar anual.
[1] NHS
Articol redactat de Adrian Stoianovici
